duminică

7 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 iunie, 2020

Potrivit datelor publicate de INS, sub efectul crizei Covid, în prima lună de manifestare deplină a restrângerilor de actvitate, România a consemnat o scădere puternică a producției industriale lunare, de -38,4% pe seria brută și de -38,6% pe seria ajustată față de aceeași lună a anului precedent.

Comparativ cu martie (în care măsura de instituire a stării de urgență s-a aplicat doar de la jumătatea lunii), diminuarea a fost de 36,2% pe seria brută și de 27,7% pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate ( adică nu ne-a ajutat nici dipunerea în calendar a zilelor lucrătoare).

De reținut, însă, scăderea de producție din industrie apăruse încă din luna iunie 2019, fără legătură cu conjunctura apărută în pandemie. După ce reculul fusese oprit în octombrie – noiembrie 2019 și încercam să revenim spre valori pozitive ( de la -7,7% ne-am dus până la -2,6% în februarie) industria românească a fost afectată puternic și a ajuns acum să cumuleze 11 luni în teritoriul negativ de evoluție.


Pe ansamblul primelor patru luni din anul în curs, industria a consemnat pe seria brută un recul de – 13,9%, amplificat la -14,5% după ajustarea cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate. Rezultatul a fost determinat de scăderile cu procentaje de -16,9% la industria prelucrătoare, -5,4% la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și -6,7% la cea extractivă (serie ajustată).

Industria prelucrătoare și segmentul bunurilor de capital, cele mai afectate

În luna aprilie, declinul industriei prelucrătoare a ajuns la -44,5%, cu mult sub cel din industria extractivă ( -18,3%) și din producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-3,4%).


Cifra de afaceri din industrie s-a diminuat cu 40,7% față de aceeași lună a anului precedent, impactul maxim fiind înregistrat pe segmentul bunurilor de capital (-60,9%, serie brută) iar cel minim la bunuri de uz curent (-20,6%). Deocamdată, de la începutul anului, rezultatul este cu 10,4% sub cel din primele patru luni ale lui 2019.

Din păcate, evoluția a fost chiar ceva și mai îngrijorătoare la nivelul comenzilor noi din industria prelucrătoare pe total (piață internă și externă). Acestea au scăzut în luna aprilie cu 39,1% față de luna precedentă și cu 43% față de aceeași lună din anul anterior, ceea ce a dus declinul pe prima treime a anului la -10,1%.

Această evoluție a fost cauzată în principal de scăderea masivă a comenzilor pe segmentul bunurilor de capital (-54,4% pe aprilie și -12,8% cumulat pe patru luni), atenuată la nivelul bunurilor intermediare și de uz curent și cu un impactul minim  pe partea de bunuri de folosință îndelungată ( -25% pe aprilie dar încă un plus de 12,9% la patru luni)

Reamintim că, după ce a fost până în 2018 motorul creșterii pe partea de formare a PIB, industria a ajuns în 2019 și în T1 2020 să aibă cea mai mare influență negativă dintre sectoarele economice  pe partea de scădere a PIB. Influență care s-a vădit atât înainte cât și după apariția efectelor crizei curente.

Efectul scăderii producției industriale a fost de -0,3 puncte procentuale anul trecut, la o creștere economică calculată potrivit datelor disponibile a fi fost de 4,1% în termeni reali. Și, după numai o jumătate de lună de stare de urgență, a avansat la -1,2 pp efect pe PIB în primul trimestru al anului curent (când a și coborât sub pragul de 20% pe partea de formarea PIB), la un avans economic altminteri destul de bun în situația dată, 2,4% brut și chiar 2,7% ajustat cu sezonalitatea.

Astfel, clamata revenire în V și refacerea nivelului PIB în 2021 vor depinde în cea mai mare măsură de limitarea scăderii industriale din acest an. Orientativ, la circa 20% pondere în PIB și o scădere de circa -10% deja produsă pe primele patru luni în condiții de comenzi diminuate substanțial, s-a atins deja efectul de circa două procente rezultat negativ al creșterii economice, vizat de prognoza oficială, doar din evoluția acestui sector.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: