Potrivit datelor publicate de INS, sub efectul crizei Covid, în prima lună de manifestare deplină a restrângerilor de actvitate, România a consemnat o scădere puternică a producției industriale lunare, de -38,4% pe seria brută și de -38,6% pe seria ajustată față de aceeași lună a anului precedent.
Comparativ cu martie (în care măsura de instituire a stării de urgență s-a aplicat doar de la jumătatea lunii), diminuarea a fost de 36,2% pe seria brută și de 27,7% pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate ( adică nu ne-a ajutat nici dipunerea în calendar a zilelor lucrătoare).
De reținut, însă, scăderea de producție din industrie apăruse încă din luna iunie 2019, fără legătură cu conjunctura apărută în pandemie. După ce reculul fusese oprit în octombrie – noiembrie 2019 și încercam să revenim spre valori pozitive ( de la -7,7% ne-am dus până la -2,6% în februarie) industria românească a fost afectată puternic și a ajuns acum să cumuleze 11 luni în teritoriul negativ de evoluție.
Pe ansamblul primelor patru luni din anul în curs, industria a consemnat pe seria brută un recul de – 13,9%, amplificat la -14,5% după ajustarea cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate. Rezultatul a fost determinat de scăderile cu procentaje de -16,9% la industria prelucrătoare, -5,4% la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și -6,7% la cea extractivă (serie ajustată).
Industria prelucrătoare și segmentul bunurilor de capital, cele mai afectate
În luna aprilie, declinul industriei prelucrătoare a ajuns la -44,5%, cu mult sub cel din industria extractivă ( -18,3%) și din producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-3,4%).
Cifra de afaceri din industrie s-a diminuat cu 40,7% față de aceeași lună a anului precedent, impactul maxim fiind înregistrat pe segmentul bunurilor de capital (-60,9%, serie brută) iar cel minim la bunuri de uz curent (-20,6%). Deocamdată, de la începutul anului, rezultatul este cu 10,4% sub cel din primele patru luni ale lui 2019.
Din păcate, evoluția a fost chiar ceva și mai îngrijorătoare la nivelul comenzilor noi din industria prelucrătoare pe total (piață internă și externă). Acestea au scăzut în luna aprilie cu 39,1% față de luna precedentă și cu 43% față de aceeași lună din anul anterior, ceea ce a dus declinul pe prima treime a anului la -10,1%.
Această evoluție a fost cauzată în principal de scăderea masivă a comenzilor pe segmentul bunurilor de capital (-54,4% pe aprilie și -12,8% cumulat pe patru luni), atenuată la nivelul bunurilor intermediare și de uz curent și cu un impactul minim pe partea de bunuri de folosință îndelungată ( -25% pe aprilie dar încă un plus de 12,9% la patru luni)
Reamintim că, după ce a fost până în 2018 motorul creșterii pe partea de formare a PIB, industria a ajuns în 2019 și în T1 2020 să aibă cea mai mare influență negativă dintre sectoarele economice pe partea de scădere a PIB. Influență care s-a vădit atât înainte cât și după apariția efectelor crizei curente.
Efectul scăderii producției industriale a fost de -0,3 puncte procentuale anul trecut, la o creștere economică calculată potrivit datelor disponibile a fi fost de 4,1% în termeni reali. Și, după numai o jumătate de lună de stare de urgență, a avansat la -1,2 pp efect pe PIB în primul trimestru al anului curent (când a și coborât sub pragul de 20% pe partea de formarea PIB), la un avans economic altminteri destul de bun în situația dată, 2,4% brut și chiar 2,7% ajustat cu sezonalitatea.
Astfel, clamata revenire în V și refacerea nivelului PIB în 2021 vor depinde în cea mai mare măsură de limitarea scăderii industriale din acest an. Orientativ, la circa 20% pondere în PIB și o scădere de circa -10% deja produsă pe primele patru luni în condiții de comenzi diminuate substanțial, s-a atins deja efectul de circa două procente rezultat negativ al creșterii economice, vizat de prognoza oficială, doar din evoluția acestui sector.
