Potrivit datelor publicate de INS, producția industrială și-a mai revenit în luna mai față de luna precedentă (+22,2% în serie brută dar numai +15,1% ajustat cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate), cu observația că rezultatul a fost „îmbunătățit” tocmai de baza mică de raportare.
Față de aceeași lună din 2019, rezultatul brut a fost de -30,6% iar cel ajustat de -28,0%.
De reținut, dacă efectul puternic negativ al crizei Covid a fost incontestabil, el nu ar trebui să mascheze rezultatele în scădere ANTERIOARE (ultima valoare pozitivă fusese consemnată tocmai în mai 2019 (+0,3%).
Cu observația că pandemia ne-a prins într-un proces de revenire din „groapa” înregistrată în octombrie-noiembrie 2019 (-7,7%), când ajunsesem în februarie 2020 la -2,6%.
Una peste alta, cumulat pe primele cinci luni ale anului curent, industria a consemnat pe seria brută un recul de – 17,4% și de -17,2% pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate. Dacă ținem cont de ponderea industriei în PIB, fie ea și redusă sub o cincime în primul trimestru din acest an, efectul pe creșterea economică ar fi cam de trei puncte procentuale și jumătate în minus.
Situația pe sectoarele industriale mari
Rezultatul a fost determinat de scăderile pe seria brută față de aceeași perioadă din anul trecut cu procentaje de -19,7% la industria prelucrătoare (-33,8% în mai 2020 !), -6,1% la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și -9,8% la cea extractivă (serie ajustată).
Tocmai faptul că revenirea aparent spectaculoasă față de aprilie 2020 (+31,8%) a industriei prelucrătoare nu a reușit să ducă nivelul de producție din industria prelucrătoare decât până la -33,8% față de mai 2019, ar trebui să ne dea de gândit. De altfel, în absența cererii, industria extractivă și cea energetică au consemnat valori mai mici în mai 2020 față de aprilie 2020.
Cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) a fost și ea în aparent avans consistent față de luna precedentă (+26,9%), dar a rămas cam la fel de departe de cea consemnată în urmă cu un an (-31,0%). cu observația că situația este încă și mai grea deoarece este vorba despre evoluții ale valorilor nominale iar indicele de preț anunțat de INS pe T1 pentru industrie a fost de 7,3.
Cumulat pe cinci luni, rezultatul pe seria brută a fost de -14,9%, tonul fiind dat, desigur, de industria prelucrătoare (-14,8%). În cadrul acesteia, cel mai bine s-a plasat industria bunurilor de uz curent (-2,9% de la începutul anului și -15,7% față de aceeași lună a anului precedent). Ea a fost urmată de sectorul bunurilor intermediare (-10%) și cel al bunurilor de folosință îndelungată (-11,1%).
Din păcate, industria bunurilor de capital, de importanță strategică pentru economia românească, a suferit un declin al cifrei de afaceri de -22,4% la cinci luni și o scădere de -43,2% mai 2020 față de mai 2019. Ceea ce a antrenat efecte importante pentru industria energetică (-30,1% la 5 luni și -51,3% în luna mai a anului curent).
În fine, din perspectiva spreanțelor de revenire cât mai rapidă, ar mai fi de reținut nivelul semnificativ mai redus de creștere a comenzilor noi din industria prelucrătoare față de luna precedentă (+19,1%) în raport cu evoluția propriu-zisă a realizărilor (reamintim +22,2%) și relansarea mai lentă (-32,7% față de -30,6%).
Ori, fără suficiente comenzi, care să tragă înapoi activitatea din industrie și să permită păstrarea de locuri de muncă, nu prea are rost producția pe stoc. De aceea, ar fi util un semnal ceva mai clar de refacere a afacerilor, debalansate și la nivelul comenzilor în favoarea bunurilor de folosință îndelungată (+9% la 5 luni) dar în detrimentul -18% la bunurilor de capital.
