Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de 70% din total, pe fondul unei majorări de 11,5%, în timp ce zootehnia a consemnat o scădere, de 2,6% iar ponderea sa s-a redus la doar 27,7%. Sectorul serviciilor prestate în agricultură a avansat cu 16,9% şi a ajuns la o pondere de 1,4%.
De la începutul acestui deceniu, producția ramurii agricole în preţuri curente a urcat la cea mai mare valoare, peste performanţele din 2013 şi 2017 (mai mare în 2013 în termeni reali, dacă ţinem cont de inflaţie). Producţia vegetală a fluctuat destul de puternic, fiind dependentă de condiţiile meteo, de-abia anul trecut fiind depăşit nivelul nominal al realizărilor din 2011. Producţia animală nu a reuşit să treacă pragul de 25 miliarde lei (valoarea maximă a fost atinsă în 2014) şi a regresat vizibil anul trecut.
Investițiile reduse în sisteme de irigații și dispersarea extremă a terenului agricol în exploataţii de mici dimensiuni ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem. Zootehnia a fost în scădere, iar ponderea ei a devenit cu totul insuficientă (s-a dus mult sub 30%, foarte puţin faţă de ţinta fixată înainte de 1989, de 50% din totalul valorii obţinute în agricultură).
Structura producției vegetale și animale
În structura producției vegetale, cerealele au atins un nivel record (37,1%), cu un avans de peste două procente faţă de anul anterior. Cartofii, care au influenţat sistematic şi semnificativ indicele general de inflație, au coborât din nou ca pondere şi au ajuns în premieră sub pragul de 7%, aproape la jumătate faţă de performanţa din 2011.
Rezultate în scădere s-au înregistrat la plantele uleioase, performerele anilor anteriori, ceea ce ridică un semn de întrebare, după reducerea cu aproape două puncta procentuale a părţii care le revine din rezultatul ramurii agricole. Grupa care s-a constituit în revelaţia anului trecut este cea de „fructe şi struguri”, care a ajuns foarte aproape de ponderea record de 11%, atinsă în 2012.
În cazul producției animale, se remarcă reducerea semnificativă a ponderilor pe segmentul de bovine (ajuns la cel mai redus nivel din acest deceniu) şi cel de porcine ( revenit spre minimele din 2015 -2016), în contrast cu avansul pe sectorul de păsări ( pondere record din 2011 încoace) şi cel de produse din lapte (+2,3 puncte procentuale).
Importanța agriculturii în formarea PIB
În pofida unui rezultat relativ bun şi a unui aport de 0,4 puncte procentuale la creşterea economică de 4% consemnată anul trecut, ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută s-a menţinut sub pragul de cinci procente, unde a coborât după anul 2014. De remarcat, însă, importanţa acestui sector din perspectiva echilibrelor externe, în condiţiile în care importurile de produse alimentare au avansat constant în ultimii ani.
Din această perspectivă, situația pe ultimii opt ani se prezintă după cum urmează:
Cu toate avantajele pedoclimatice şi revirimentul parţial (adică vegetal, dar nu şi în zootehnie) înregistrat anul trecut în sectorul agricol, rezultatul schimburilor comerciale pe zona alimentară a urcat în 2018 la -1,86 miliarde euro. Adică a fost de trei ori mai mare decât singurul excedent sectorial pe care l-am mai putut obţine, cel de pe zona de maşini şi echipamente de transport ( doar +618 milioane euro).
Pentru referinţă în privinţa evoluţiilor în timp, reamintim că, nu mai departe de anul 2014, am fost aproape în echilibru (100%) pe schimburile cu exteriorul din zona alimentară (doar -0,04 miliarde euro sau o sutime din deficitul comercial).
Gradul de acoperire a importurilor de mâncare din exporturile realizate a coborât de la 83% în 2016 la 75% anul trecut pentru a se duce la 69% în 2018. Cu un rezultat prăbuşit în 2019 la doar 61% după primele cinci luni.
Urmărește-ne pe Google News
