UPDATE 13.30: DNA a confirmat și ea, precizând că este vorba doar despre acte procedurale efectuate ca urmare a unei sesizări, așa cum impune legea.
Dacă nu se confirmă fapta, dosarul se închide, dacă apar indicii se merge mai departe.
„La Direcţia Naţională Anticorupţie s-a înregistrat o sesizare depusă de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte aflate în competenţa de soluţionare a instituţiei, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative. Ca urmare, în conformitate cu prevederile procesual penale, se efectuează acte procedurale cu privire la aspectele sesizate. Precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”.
UPDATE 10.57: Ministerul Justiției a confirmat miercuri, printr-un comunicat, că a primit o solicitare din partea DNA de a transmite, în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea și emiterea ordonanței de urgență privind modificarea Codurilor penale, precum și cu proiectul de lege referitor la grațiere:
„În cursul zilei de ieri, 01 februarie 2017, Ministerul Justiției a primit solicitarea Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție – de a transmite, până la data de 02 februarie a.c., în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea și emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului din data de 31 ianuarie 2017, prin care au fost modificate și completate Legea nr.286/2009 privind Codul penal și Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și cu proiectul de lege adoptat de Guvernul României, pentru grațierea unor pedepse.
Prin aceeași adresă Direcția Națională Anticorupție a solicitat transmiterea documentelor – rezultate ca urmare a corespondenței interinstituționale și interne, scrise sau prin poștă electronică, cu privire la cele două acte normative menționate, precum și precizarea numelui, prenumelui și a datelor de identificare a persoanelor care au participat la redactarea, întocmirea și/sau avizarea celor două proiecte de acte normative.
Conform adresei documentele au fost solicitate în interesul urmăririi penale efectuate într-un dosar aflat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție.”
În comunicat, ministerul critică dur acțiunea DNA:
Față de acest demers Ministerul Justiției subliniază faptul că modificarea legislativă menționată a fost și este asumată de conducerea Ministerului Justiției în exercitarea atribuțiilor statutare și legale.
Considerăm că declanșarea unei anchete de către DNA cu privire la modul de elaborare a unei Ordonanțe de urgență este o gravă imixtiune în activitatea autorității executive și o afectare fără precedent a echilibrului puterilor constituționale.
De asemenea, menționează comunicatul „Ministerul Justiției precizează faptul că nu are în vedere reorganizarea Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și infirmă toate informațiile vehiculate recent în spațiul public pe această temă.”
***
Știrea inițială:
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunțat joi dimineața existența unei anchete DNA care vizează modul în care au fost elaborate ordonanțele de urgență pentru grațiere și pentru modificarea codurilor penale.
Întrebat, la intrarea la CSM, dacă există o astfel de investigație, Lazăr a confirmat știrile pe surse care circulau deja de miercuri seară, dar a refuzat să dea mai multe detalii:
„Există o anchetă a DNA și pentru mai multe date vă rog să consultați Biroul de presă al DNA. Adică să fie niște date concrete, să nu vă spun niște lucruri care nu sunt riguros exacte. (…) Există un dosar pe rolul DNA care are o anumită legătură”, a declarat Augustin Lazăr, înainte de începerea ședinței Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit unor surse, DNA ar fi solicitat ministerului Justiției lista persoanelor implicate în redactarea celor două proiecte de ordonanță. De asemenea, ar fi cerut și înregistrările video de la intrarea în Ministerul Justiției, pentru a vedea toate persoanele care au intrat în instituție după instalarea Guvernului Sorin Grindeanu.
Ancheta a fost deschisă pornind de la o plângere prealabilă.
OUG care dezincriminează anumite infracțiuni de corupție
Reamintim că Executivul a adoptat în noaptea de marți spre miercuri o OUG pentru modificarea codurilor penale și un proiect de lege pentru grațiere. Primul document a fost publicat imediat, iar legea a fost trimisă Parlamentului.
Modificări
Neglijența în serviciu, la fel ca și în formularea inițială, este dezincriminată total.
Abuzul în serviciu
Guvernul a păstrat pragul de 200.000 de lei prejudiciu sub care nu există infracţiune, ci doar sancțiune adminsitrativă și disciplinară plus recuperarea prejudiciului.
A menținut și pedepsele mai mici (maximum este acum de trei ani, în loc de cinci ani în vechea formulă), dar a renunţat la condiţia ca punerea în mişcare a acţiunii penale să fie făcută la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Cum arată acum articolul privind abuzul în serviciu:
„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act cu încălcarea dispoziţiilor exprese dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă a guvernului, sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege sau o ordonanţă a guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Cele 2 mari scuturi pentru infractori: protecția funcționarului decident care face actele normative abuzive și ”chestiunea denunțului”
O altă prevedere care pune în pericol numeroase dosare și care a fost păstrată în OUG publicată deja în Monitorul Oficial, este cea referitoare la denunț și prevăzută în Codul de procedură penală – denunţul se poate depune doar în cel mult 6 luni de la comiterea faptei.
Marea noutate a OUG a fost prezentată chiar în conferința de presă de marți seara:
A fost dezincriminat abuzul în serviciu „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”, astfel încât vor fi scutiți de răspundere toți funcționarii publici de rang înalt și mediu abilitați să emită, să aprobe sau să adopte acte normative.
În mod identic s-a procedat în cazul infracțiunii de favorizare a făptuitorului, care nu mai există „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.
Astfel, Guvernul Grindeanu nu ar mai putea răspunde pentru proiectele pe justiție dacă OUG intră în vigoare, indiferent dacă fapta există.
Proiectul legii pentru grațiere
Liviu Dragnea nu va mai beneficia de grațiere, dacă proiectul nu va fi modificat în Parlament, pentru că în proiectul adoptat de guvern a fost extinsă lista infracțiunilor exceptate, fiind incluse și cele asimilate faptelor de corupție. Dragnea a fost condamnat, cu suspendare, pentru o asemenea acuzație, în Dosarul Referendum:
„Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.”
Singura lui șansă de a ajunge premier este ca CCR să declare neconstituțională prevederea din Legea 90 care nu le permite persoanelor condamnate să devină membri ai Guvernului.
De asemenea, dispărând prevederea cu 1/2 din pedeapsă de care beneficiau persoanele peste 60 de ani, indiferent de infracțiune, nu mai există posibilitatea de a ieși din închisoare, pe baza Legii de grațiere, criminalii, violatorii, Dan Voiculescu, Alexandru Vișinescu, acuzații din Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei.
A fost introdusă precizarea că cei care beneficiază de această reducere sunt obligați să plătească prejudiciul și că nu se vor bucura de această diminuare cie condamnați pentru faptele exceptate de la grațiere.
Acum, doar femeile gravide şi persoanele care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani pot beneficia de grațierea a jumătate din pedeapsă. În prima variantă apărea și persoanele de peste 60 de ani, iar vîrsta maximă a minorilor era de numai 5 ani.
De asemenea, a fost introdusă o nouă prevedere, care nu permite grațierea celor condamnați pentru infracțiuni în cazul cărora pedeapsa prevăzută de lege depășește 10 ani, chiar dacă infracţiunea nu se află pe lista de excepţii de la graţiere din proiectul de lege.
Mai sunt exceptate de la grațiere conflictul de interese și falsul intelectual.
Pe lista infracţiunilor exceptate de la graţiere au intrat şi cele cuprinse în Legea 78/2000 privind infracţiunile de corupţie, precum şi abuzul în serviciu.
Reamintim că Executivul a aprobat marți noaptea o OUG pentru modificarea codurilor penale și un proiect de lege a grațierii.
OUG a fost publicată în Monitorul Oficial miercuri, la ora 01.00, dar are pentru o parte din prevederi 10 zile până al intrarea în vigoare.
Legea grațierii a fost trimisă Senatului, miercuri dimineața.
