Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a acordat un termen în Dosarul angajărilor definitive pentru 20 mai, timp în care avocații vor pregăti apărările, iar CCR se va pronunța asupra chestiunii completurilor specializate.
„Completul de 5 judecători a hotărât admiterea cererilor de amânare ca aceştia să-şi pregătească apărarea”, a spus preşedintele completului după deliberări, subliniind că termenul de 20 mai ar putea fi ultimul.
Concret, instanța a acceptat două tipuri de cereri de amânare:
- cererea avocaților de amânare a procesului, până după „pronunţarea conflictului constituţional”. „Considerăm că e normal să se aştepte soluţionarea acestui conflict. (…) Dacă instanţa rămâne în pronunţare anterior CCR, nu ar mai exista un remediu procesual dacă s-ar constata compunerea nelegală. (…) Să nu constataţi încheiată cercetarea judecătorească şi să amânaţi”, a cerut în instanţă Adrian Toni Neacşu, avocat în dosar.
- cererea DNA de amânare și sesizare a CCR pe neconstituționalitatea art. 29 din legea 78/2000, cel care introduce completurile specializate la judecarea în primă instanță a infracțiunilor de corupție.
Reamintim că Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile pe perioada în care președintele PSD a fost internat, luna trecută, a sesizat CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Curtea Supremă, din cauza completurilor specializate.
Dacă CCR va considera că ICCJ nu a respectat legislația privind specializarea completurilor ce judecă dosarele de corupție, s-ar putea ajunge la anularea tuturor sentințelor definitive pronunțate în prima instanță pe cauze de corupție sau infracțiuni asimilate, începând cu 2003. Este vorba de aproape 200 de dosare doar la ICCJ.
S-ar anula astfel și condamnarea la trei ani și șase luni primită de Liviu Dragnea anul trecut în Dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman.
În acest caz al angajărilor fictive, al cărui final a fost amânat luni de Curtea Supremă, liderul PSD este acuzat de instigare la abuz în serviciu.
La termenul de luni s-a încercat o nouă tergiversare a procesului – avocata lui Liviu Dragnea a cerut înlocuirea unuia dintre cei cinci magistrați, ceea ce a dus la suspendarea ședinței pentru aproape o oră, până la respingerea solicitării. Admiterea ei ar fi dus la reluarea de la zero a procesului.
Motivul invocat de apărătorii liderului PSD este faptul că soțul judecătoarei Simona Enceanu, unul dintre cei cinci magistrați din complet, este un susținător al PSD.
În fața celor cinci judecători, Liviu Dragnea s-a declarat complet nevinovat și a acuzat că dosarul este unul politic:
Dacă o să fiu condamnat, mi-aș dori să știu pentru ce. Dacă e să fii condamnat și să nu știi pentru ce (…)
Afirm și în încheiere că sunt total nevinovat și, indiferent ce decizie veți lua, eu nu am purtat asemenea discuții, nu am știut că cele două nu se prezentau la serviciu (…).
Acest dosar este unul politic și sunt convins că timpul îmi va da dreptate.
Ce alte motive ar mai putea amâna pronunțarea sentinței
Chiar și în cazul unei decizii a CCR fără impact asupra reluării proceselor de corupție, Dosarul lui Liviu Dragnea ar putea fi amânat din cauza unui alt detaliu: de la 1 iunie se pensionează judecătoarea Luciana Mera, membră a completului de cinci care judecă apelul angajărilor fictive. În acest caz, o parte din probatoriul din proces se va relua.
Iar de la 1 iulie se intră în vacanță judecătorească, până în septembrie. Per total, ar fi o întârziere de un an a apelului.
Incidente în fața Curții Supreme
La Înalta Curte de Casație și Justiție au fost luate măsuri speciale penrtu acest posibil ultim termen al dosarului. Sunt prezente pe trotuarele de la Curtea Supremă zeci de persoane grupate în două tabere – membri ai comunității #rezist și susținători ai lui Liviu Dragnea (printre care și interlopi și pensionari). Simpatizanții
Cel puțin doi bărbați, simpatizanți ai liderului PSD, au fost reținuți de jandarmi.
La sosirea lui Liviu Dragnea, au avut loc câteva ciocniri ușoare între jandarmi și persoanele prezente pe trotuarul din fața Curții Supreme.
Obiectul dosarului – Liviu Dragnea ar fi convins-o pe Floarea Alesu, fostă directoare a Direcției Județene de Protecția Copilului Teleorman, să mențină în funcție două angajate care nu au fost nici măcar o zi preznete în această instituție. Ele au încasat salarii de bugetari, dar au lucrat la organizația PSD Teleorman, ca secretare ale liderului organizației, Liviu Dragnea, pe atunci președinte al Consiliului Județean Teleorman.
Cronologia dosarului – mitinguri „pentru apărarea statului de drept” organizate înainte pronunțării sentințelor și decizii CCR ce au prelungit procesul
2012 – DNA primește primele informații ce vor duce la deschiderea acestui dosar. O sursă o acuză pe Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, că ar fi cerut mita de la familiile care doreau urgentarea procedurilor de adoptie.
decembrie 2013 – procurorii se sesizează din oficiu cu privire la faptul ca Floarea Alesu, in schimbul unor foloase necuvenite, le menține ilegal în posturi pe două angajate – Adriana Botorogeanu si Anisa Niculina Stoica – care lucrează, în realitate, la organizația PSD Teleorman.
14 februarie – Ionel Marineci, Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica – au recunoscut în totalitate faptele de care sunt acuzați și cer să fie judecaţi prin procedura simplificată, care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi diminuarea cu o treime a pedepselor.
6 aprilie 2016 – Liviu Dragnea este pus sub urmărire penală, fiind acuzat de instigare la abuz în serviciu și la fals în acte. Procurorii DNA spun că el este cel care a convins conducerea DGASPC Teleorman să le mențină în funcție pe cele două angajate. El le angajase la organizația locală a PSD, al cărei președinte era, și, în același timp, în calitate de președinte al Consiliului Județean, coordona activitatea DGSAPC.
6 iulie 2016 – Dosarul este trimis în instanță. Liviu Dragnea pledează nevinovat.
6 iunie 2017 – CCR impune, pe o excepție ridicată de Bombonica Prodana în acest dosar, stabilirea unui prag valoric în cazul abuzului de serviciu. Valoarea de la care această faptă urmează să fie infracțiune va fi stabilită de Parlament, spune CCR într-o decizie care, culmea, respinde în unanimitate, ca inadmisibilă, sesizarea Bombonicăi Prodana.
14 februarie 2017 – Trei dintre inculpați au recunoscut faptele de care sunt acuzați și solicită procedura simplificată (care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi diminuarea cu o treime a pedepsei).
5 septembrie 2017 – Instanța decide reluarea procesului, deoarece judecătoarea Ana-Maria Dascălu se pensionează, iar CEDO a condamnat România pentru sentințe pronunțate de complete a căror componență a fost modificată.
3 octombrie 2017 – Procesul este reluat și apare prima surpriză – Ionel Marineci, unul anunță instanța că nu mai doreşte să fie judecat prin procedură simplificată. Întrebat de judecători dacă acest lucru înseamnă renunțarea la recunoașterea vinovăției, Marineci răspunde: “Nu neapărat.”
21 martie 2018 – Liviu Dranea dă prima declarație în dosar, după ce pe timpul anchetei a invocat dreptul la tăcere.
21 martie 2018 – Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, acuzată de abuz în serviciu, anunță instanța că a plătit partea de prejudiciu ce i-ar reveni dacă ar fi găsită vinovată (33.000 lei, dar nu știm cum a fost calculată suma) și cere încetarea procesului penal în ceea ce o privește.
15 mai 2018 – Are loc ultimul termen al procesului. Procurorul DNA cere încetarea procesului penal în cazul Bombonicăi Prodana și pedeapsa medie, de șapte ani și jumătate, pentru liderul PSD, Liviu Dragnea. De asemenea, este solicitată și anularea suspendării pedepsei din Dosarul Referendumului.
8 iunie 2018 – în Piaţa Victoriei din București are loc marele miting PSD – ALDE cu tema „apărarea democraţiei şi a statului de drept”.
21 iunie 2018 – Liviu Dragnea este condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat suspendarea din Dosarul Referendum, în care a fost condamnat la doi ani cu suspendare. Din contopirea celor două pedepse a rezultat condamnarea la 3 ani și 6 luni.
8 octombrie 2018 – Este primul termen din apel. Se amână, pentru 5 noiembrie, după care vor urma însă alte tergiversări, deoarece intervine problema completurilor de cinci judecători, despre care CCR va spune ulterior că au fost nelegal constituite începând cu 1 februarie 2014. Dragnea nu obține decât câteva luni în plus.
18 martie 2019 – Sunt reaudiați martorii, mai rămâne să fie ascultați trei inculpați, la termenul termenul din 15 aprilie, printre care și Liviu Dragnea. Liderul PSD nu a participat la această ședință întrucât se află internat într-un spital privat, din cauza unei duble hernii de disc. Judecătorii le cer avocaților să pregătească încheierile.
22 martie 2019 – Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile pe perioada în care președintele PSD a fost internat, sesizează CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Curtea Supremă, din cauza completurilor specializate. Avocații liderului social-democraților cer anularea sentinței de trei ani și șase luni pronunțate în prima instanță motivul invocat fiind exact specializarea completurilor. Înalta Curte a explicat Curții Constituționale că toți magistrații săi sunt specializați pe judecarea faptelor de corupție, așa încât nu există o astfel de problemă.
12 aprilie 2019 – Cu trei zile înainte de ultimul termen în proces, la Craiova, Olguța Lia Vasilescu și Claudiu Manda, viitorii nași de cununie ai lui Liviu Dragnea, organizează un miting al PSD la care sunt aduși aproximativ 40.000 de persoane, conform social-democraților. În discursul ținut, Dragnea vorbește despre posibila lui condamnare: „Mulţi mi-aţi spus: Liviule, nu te lăsa! Mi-a mai zis cineva tot aici: Chiar dacă te arestează, să nu renunţi, că venim şi te scoatem de acolo. Sper să nu ajungem acolo pentru că asta e dorinţa de zi şi noapte a lui Iohannis, pentru că e îngrozit de noi”. În istoria recentă a României, o singură persoană s-a opus arestării după o decizie judecătorească – Miron Cozma, fost lider al minerilor, în 1999. Acesta s-a folosit de sindicatele minerilor și a declanșat ultima mineriadă – câteva sute de mineri au pornit spre București, Cozma fiind arestat pe traseu, după ciocniri violente între mineri și forțele de ordine.
