Cu două zile înainte de a intra în vigoare, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, plenul Consiliului Superior al Magistraților (CSM) și președintele României îi cer oficial premierului să modifice urgent, până la 1 februarie 2014, prevederile controversate din cele două Coduri ce urmează să intre în vigoare – Codul Penal și Codul de procedură penală.
Cele două Coduri au fost atacate de magistrați și experți judiciari încă din timpul discutării lor în Parlament. Codul Penal a fost adoptat în 2009, iar Codul de procedură, în 2010, fără ca legislativul și mai apoi președintele, care a promulgat reglementările, să fi luat în considerare vreuna dintre observațiile critice.
La sfârșitul anului 2013, realizând că Executivul nu are de gând să modifice Codurile, principalele instituții în domeniu au solicitat oficial Guvernului să facă amendeze legile. Înalta Curte de Casație și Justiție s-a adresat Ministerului Justiției în octombrie, iar DNA, în noiembrie 2013, fără a primi vreun răspuns.
Joi, 30 ianuarie, șeful statului i-a trimis premierului o adresă oficială prin care solicita modificarea Codurilor, conform sugestiilor CSM, până sâmbătă, 1 februarie.
După câteva ore, prim-ministrul i-a răspuns președintelui, spunându-i că l-a trimis pe ministrul Justiției la CSM, unde magistrații discută amendarea Codurilor și, totodată, i-a cerut președintelui să-și asume public răspunderea pentru promulgarea Codului penal, în 2009, și a Codului d eprocedură penală (Cpp), în 2010.
La ora 14.30, Traian Băsescu a făcut o declarație de la Palatul Cotroceni: ”Îmi asum promulgarea Codului de procedură penală și eroarea de a nu fi înțeles sensul articolului 140”, a declarat președintele, referindu-se strict la prevederea care permite interceptarea doar după începerea urmăririi penale.
Între timp, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), discuta modificările necesare a fi făcute la Coduri, înainte ca acestea să intre în vigoare la 1 februarie 2014.
La ora 17.00, imediat după încheierea ședinței CSM, Oana Schmidt Hăineala, membru CSM și fost președinte al acestei instituții, a plecat la guvern pentru a discuta OUG de modificare a Codurilor.
Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a promis CSM că va redacta proiectul normativ joi seara sau, cel mai târziu, vineri dimineața.
Miza datei de intrare în vigoare: anularea unor acuzații de corupție
Dacă modificările nu se fac înainte de 1 februarie, vor scăpa de cercetarea penală și de închisoare mai multe persoane acuzate de fapte de corupție.
Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze de corupție și de infracțiuni împotriva patrimoniului.
Din estimările Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să se împlinească termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv.
Totodată, persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile şi de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare.
Problemele Codurilor
Cele două coduri, foarte criticate din cauza unor prevederi care îmblânzesc unele pedepse pentru fapte de corupție, conțin și ”necorelări evidente între diferite articole ale noilor coduri, ce vor genera haos în practica judiciară”. ”Există și probleme majore, de principiu, care nu au fost rezolvate de legiuitor sau care au fost rezolvate prost”, potrivit unui raport ExpertForum semnat de Laura Ștefan, expert anticorupție.
1. Infracțiunile contra patrimoniului
Principiul aplicării reglementării celei mai favorabile va face ca dosare aflate în cercetare sau la instanțe să fie închise ca urmare a scurtării perioadei prescripției, se spune în raportul tehnic al MCV prezentat pe 22 ianuarie anul acesta. La sfârșitul lunii noiembrie 2013, se mai scrie în raport, existau 10 astfel de dosare instrumentate de DNA și 7 dosare identificate la DIICOT.
Reducerea limitelor de pedeapsă se reflectă în prescripția specială, care duce la închiderea procesului penal. Urmarea imediată va fi că ”dosare cu prejudicii extrem de mari pentru instrumentarea cărora s-au cheltuit resurse foarte importante vor fi închise pentru că faptele se vor prescrie înainte să se poată pronunța o soluție definitivă. În cazul puțin probabil în care nu se va constata împlinirea termenului de prescripție faptașii vor primi pedepse modice, cel mai probabil cu suspendare”, spune Laura Ștefan.
Efecte deosebite apar la infracțiunile patrimoniale, unde dispare forma agravată a consecințelor deosebit de grave pentru mai multe infracțiuni patrimoniale. ”Pedeapsa în cazul infracțiunilor contra patrimoniului scade dramatic, inclusiv în cazul în care acestea au generat consecințe deosebit de grave”, spune Laura Ștefan în raportul ExpertForum.
Printre cei care ar urma să beneficieze de scurtarea prescripției se află și inculpații din dosarul Transferurilor – George Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea. termenul în dosar a fost fixat pentru 10 februarie.
Exemple de reduceri de pedepse: pedeapsa maximă pentru cumpărarea de influență scade cu trei ani, maximul pentru luare de mită este mai mic cu 2 ani, și se reduce cu 2 ani maximul special pentru infracțiunile de împiedicare a exercitării drepturilor electorale, coruperea alegătorilor, frauda la vot.
2. Interceptări doar după începerea urmăririi penale
Noul Cod de Procedură Penală spune că autorizațiile de interceptare se dau numai după începerea urmăririi penale, asta însemnând că tehnica devine inutilă, de îndată ce persoana respectivă știe că a intrat în atenția procurorilor.
Acest articol (140) din noul Cod de procedură penală va afecta grav investigațiile vizând fapte de corupție și crimă organizată, unde înregistrările au o importanță mai mare, au spus procurorii DNA și DIICOT.
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat c-a cerut de mai multe ori Ministerului Justiției să modifice această prevedere, dar nu a primit niciun răspuns.
Reglementarea creează probleme mari ancheatorilor de la DIICOT și DNA, dar va complica și colaborarea cu instituții similare din străinătate, a explicat Laura Codruța Kovesi: ”Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile”.
În cazul miniștrilor parlamentari, atrage atenția Laura Ștefan, situația este mai gravă, întrucât, pentru începerea urmăririi penale este necesară aprobarea Camerei din care fac parte. Din momentul în care se înaintează cererea către legislativ, investigația devine astfel publică, a atras atenția și Laura Codruța Kovesi. ”Este o imunitate a miniștrilor”, a mai explicat șefa DNA.
”Îngrijorările procurorilor DIICOT și DNA” privind noile restricții privind tehnicile speciale de supraveghere sunt amintite și în raportul tehnic al MCV.
3. deficit de personal, pregătire insuficientă
În ședința de guvern de miercuri, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, declara că totul este pregătit pentru intrarea în vigoare a noilor Coduri: ”Sistemul este pregătit, în cea mai mare aprte. Au fost mai multe proiecte de pregătire cu INM (Institutul Național al Magistraturii – n. red.) și CSM (Consiliul Superior al Magistraturii – n. red.) oamenii cunosc dispozițiile”.
El este contrazis de Asociația Magistraților din România (AMR), care avertiza recent că sistemul judiciar nu este pregătit logistic şi din perspectiva resurselor umane disponibile să implementeze noile prevederi în materie penală , astfel încât intrarea în vigoare a Codurilor s-ar putea dovedi „un experiment dureros ce poate avea, pe termen lung, consecinţe negative ireversibile”.
Directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, este de aceeași părere, că nu există personal suficient pentru, deoarece s-a creat un deficit de 150 judecători de penal, după introducerea specializărilor. Judecătorul de drepturi civile și libertăți nu poate judeca și pe fond, activitatea lui limitându-se la faza de urmărire penală – judecă cererile de arestare și de percheziție, dă mandatele pentru interceptare și aprobă măsurile asigurătorii.
În opinia Georgianei Iorgulescu, acestor pregătiri li s-a acordat mai puțină atenție decât celor la intrarea în vigoare a Codului Civil, deși modificările din penal sunt mai profunde.
Victor Ponta, miercuri: Codurile nu se amână
În pofida nenumăratelor solicitări venite din partea procurorilor DIICOT și DNA, a judecătorilor și organizațiilor non-guvernamentale, premierul a anunțat miercuri că nu se mai intervine săptămâna aceasta pe Codul Penal și pe Codul de procedură penală, iar data de 1 februarie rămâne bătută în cuie pentru intrarea în vigoare a acestora.
Eventuale modificări se vor face pe parcurs, dacă apar probleme: ”Dacă apar probleme pe parcurs, doar la iniţiativa CSM, a Înaltei Curţi, a Parchetului General, veniţi şi spuneţi de ce este nevoie, dar important e să nu mai amânăm, că nu mai putem să amânăm, după patru ani ar fi total neserios”, a spus Victor Ponta, la începutul ședinței de Guvern, adresându-se ministrului justiției, Robert Cazanciuc.
Victor Ponta a explicat miercuri că orice eventuală modificare la Coduri nu se va putea face înainte de 1 februarie, pentru că nu mai este programată nicio ședință de guvern înainte de 1 februarie.
Oricum, a adăugat el miercuri, dacă CSM dorește, Guvernul va lua și el în discuție aceste modificări, însă abia săptămâna viitoare. ”Vreau în primul rând un punct de vedere, să vedem dacă e constituţional să modific. Dacă nu, Parlamentul, prin lege poate să modifice”, a spus Victor Ponta.
Monica Macovei: Premierul să nu arunce în aer justiția penală
Europarlamentarul Monica Macovei i-a cerut public prim-ministrului să amâne intrarea în vigoare a Codurilor, până în septembrie, când începe un nou an judiciar. Până atunci, Guvernul poate adopta propunerile DNA și DIICOT.
”Îi cer primului ministru Ponta să amâne intrarea în vigoare a noilor coduri, să dea curs solicitărilor magistraților și să nu arunce justiția penală în aer de la 1 februarie 2014”, scrie Monica Macovei pe blogul său.
Ponta trebuie să amâne aplicarea noilor coduri – Penal și de Procedură penală – până în septembrie, când începe un nou an judiciar. În această perioadă, Guvernul trebuie să adopte propunerile DNA și DIICOT, așa cum au fost transmise Ministerului Justiției.
