Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Cronicile

Problemele creşterii proiectate de Comisia de Prognoză

de Marin Pana , 19.5.2019

Potrivit prognozei oficiale a CNSP, România a consemnat în 2018 cel mai mare decalaj dintre cererea internă şi PIB, cu un export net situat la minus 3,2% din PIB. Programul economic pe anii următori estimează o scădere sistematică a deficitului extern raportat la PIB, până la aproape jumătate în 2022.

Dar nu pe calea majorării semnificative a exporturilor, ci prin scăderea importurilor, ceea ce apare ca destul de bizar în condiţiile în care se vehiculează dezvoltarea pe calea creşterii veniturilor salariale.

De altfel, oarecum paradoxal pentru o ţară ce vrea să se dezvolte rapid şi să se integreze în Zona Euro, gradul de deschidere al economiei ( exporturi+importuri raportat la PIB) ar urma să atingă un maxim în acest an după care să scadă sistematic până în anul 2022, an în care ar trebui să intrăm în mecanismul ERM II dacă vrem să atingem ţinta de aderare la Euro – 2024.

Reamintim că atunci va trebui să demonstrăm capacitatea de a păstra un curs fix al leului faţă de euro, cu stabilirea unei parităţi centrale faţă de care să păstrăm un interval de variaţie de +/- 15% timp de cel puţin doi ani. Iar asta în condiţiile presiunilor generate inevitabil de deficitele externe în sensul ajustării cursului de schimb şi fără ca BNR să mai intervină precum în situaţia actuală, de flotare controlată.

În ce măsură un model de creştere sustenabil poate fi prevăzut o majorare continuă pe termen mediu a soldului din balanţa comercială, nu doar cu aproape dublarea în termeni nominali din 2017 până în 2022 ( de la circa 13 miliarede euro la -23 miliarde euro) dar şi cu majorarea sistematică a procentajului în PIB, vă lăsăm să decideţi singuri.

Practic, raporturile între indicatorii economici ar fi un ritm de creştere al deficitului comercial mult peste creşterea PIB exprimată în euro, la rândul ei mai mare decât creşterea PIB în termeni reali, toată combinaţia bazată pe o evoluţie în scădere a cursului euro faţă de leu (de la 4,74 lei/euro în 2019 la 4,67 lei/euro).

Să ne gândim cam care ar fi cotaţia la o casă de pariuri a îndeplinirii acestui scenariu. Nu zice nimeni că teoretic nu e posibil, ba chiar s-ar putea face bani foarte mulţi. Dar nu să se facă bani ( luaţi-o cum vreţi) fără îndeplinirea lui şi tocmai pe baza vehiculării unui asemenea scenariu, dezirabil dar improbabil.

De ce improbabil ? Păi, ajustarea contraperformanţei din soldul contului curent al balanţei de plăţi ( cu -4,5% din PIB mult peste pragul cerut de stabilitate semnificativ peste cele patru procente cerute de echilibrul extern obligatoriu în tabloul european de semnalare a problemelor de stabilitate macroeconomică) ar urma să vină strict dintr-o modificare masivă şi pe termen lung a soldului pozitiv al serviciilor, veniturilor primare ( a se citi investiţii dar şi ieşiri de bani) şi veniturilor secundare ( unde componenta majoră e soldul „căpşunarilor”, nu doar ai noştri la ei dar şi, mai nou şi tot mai clar, ai altora la noi).

Semnele de început de an 2019 sunt amestecate şi nu prea ne avantajează, cu scăderi îngrijorătoare pe T1 de -6% la servicii şi de -20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la investiţii străine, adică nici vorbă de îmbunătăţiri consistente cu saltul pe servicii şi venituri de la +3% din PIB în 2018 la +4,5% în 2019.

Cât despre o eventuală creştere pe acest segment-cheie din balanţa de plăţi spre 6,1% din PIB în 2022 (adică o dublare, iar asta în competiţie cu un PIB ce ar urma să se majoreze pe parcurs cu peste 34% exprimat în euro) se prefigurează mai degrabă o desfăşurare de evenimente pe sistemul wishful thinking ( adică ar fi foarte bine să fie aşa, dacă nu o să fie altfel).

Una peste alta, dincolo de dezvoltarea pe bază de creştere de venituri dar consum final în scădere şi la gospodării şi la adiministraţia publică, din 2019 şi până în 2022 (reveniţi la tabelul oficial dacă aveţi dubii), evoluţia deficitelor externe în creştere şi a unor excedente externe sectoriale în scădere sau stagnare ( de unde să mai crească puternic sumele trimise de cei plecaţi la lucru în străinătate şi ce mari investiţii străine avem „pe ţeavă” ?) riscă să ne dea bătăi serioase de cap.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.5.2019

Un raspuns

  1. Nelu Stiuca
    19.5.2019, 7:39 pm

    COMISIA DE PROGNOZA CA SI CEA DE STATISTICA (INS), CURTEA DE CONTURI, CCR, AEP, ETC SUNT STRUCTURI ALE POLITRUCILOR PUSCARIABILI DIN ROMANIA………….

Lăsați un comentariu


Europa

“Instalatorul polonez” se întoarce acasă. Motivele – Brexitul și creșterea salariilor în Polonia

Iulian Soare

Numărul polonezilor care s-au întors acasă l-a depășit anul trecut pe cel al celor care au emigrat, o prmeieră în ultimii 10 ani, scrie Bloomberg.… Mai mult

Stiri

Propunerile PLUS către USR: Structură executivă unică, fără fuziune, program politic comun și guvern din umbră

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al PLUS a transmis o scrisoare deschisă către membrii formațiunii partenere în Alianța 2020, USR, care conține mai multe propuneri pentru viitorul an… Mai mult

Stiri

Ajutoare de stat pentru închiderea minelor necompetitive ale Complexului Energetic Hunedoara

Vladimir Ionescu

Ministerul Economiei vrea să majoreze ajutorul de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) şi să acorde un alt… Mai mult

Stiri

Iran / Proteste declanșate de scumpirea benzinei – cel puțin doi morți

Iulian Soare

Un poliţist şi cel puţin un civil au fost ucişi în timpul protestelor violente declanșate vineri, în mai multe orașe din Iran, după ce autoritățile… Mai mult

Stiri

România a importat în 8 luni alimente de 5,43 de mld. euro. Deficitul -1,14 mld.

Vladimir Ionescu

Deficitul din comerțul cu produse agroalimentare a urcat la 1,14 miliarde de euro în primele opt luni din acest an,în creştere cu 24% faţă de… Mai mult

Europa

Bugetul UE pentru 2020: Negocierile au fost suspendate – se reiau luni, ultima zi în care este posibil un acord

Iulian Soare

Statele membre şi Parlamentul European au suspendat, după ore de negocieri care s-au întins până târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă, negocierile privind bugetul… Mai mult

Europa

30 de ani de la Revoluția de catifea / Proteste masive în Cehia – se cere demisia premierului

Iulian Soare

Peste 200.000 de persoane (potrivit poliției) au cerut sâmbătă, ala Praga, în ajunul aniversării a 17 ani de la Revoluția de catifea, demisia premierului miliardar… Mai mult