Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Problemele creşterii proiectate de Comisia de Prognoză

de Marin Pana , 19.5.2019

Potrivit prognozei oficiale a CNSP, România a consemnat în 2018 cel mai mare decalaj dintre cererea internă şi PIB, cu un export net situat la minus 3,2% din PIB. Programul economic pe anii următori estimează o scădere sistematică a deficitului extern raportat la PIB, până la aproape jumătate în 2022.

Dar nu pe calea majorării semnificative a exporturilor, ci prin scăderea importurilor, ceea ce apare ca destul de bizar în condiţiile în care se vehiculează dezvoltarea pe calea creşterii veniturilor salariale.

De altfel, oarecum paradoxal pentru o ţară ce vrea să se dezvolte rapid şi să se integreze în Zona Euro, gradul de deschidere al economiei ( exporturi+importuri raportat la PIB) ar urma să atingă un maxim în acest an după care să scadă sistematic până în anul 2022, an în care ar trebui să intrăm în mecanismul ERM II dacă vrem să atingem ţinta de aderare la Euro – 2024.

Reamintim că atunci va trebui să demonstrăm capacitatea de a păstra un curs fix al leului faţă de euro, cu stabilirea unei parităţi centrale faţă de care să păstrăm un interval de variaţie de +/- 15% timp de cel puţin doi ani. Iar asta în condiţiile presiunilor generate inevitabil de deficitele externe în sensul ajustării cursului de schimb şi fără ca BNR să mai intervină precum în situaţia actuală, de flotare controlată.

În ce măsură un model de creştere sustenabil poate fi prevăzut o majorare continuă pe termen mediu a soldului din balanţa comercială, nu doar cu aproape dublarea în termeni nominali din 2017 până în 2022 ( de la circa 13 miliarede euro la -23 miliarde euro) dar şi cu majorarea sistematică a procentajului în PIB, vă lăsăm să decideţi singuri.

Practic, raporturile între indicatorii economici ar fi un ritm de creştere al deficitului comercial mult peste creşterea PIB exprimată în euro, la rândul ei mai mare decât creşterea PIB în termeni reali, toată combinaţia bazată pe o evoluţie în scădere a cursului euro faţă de leu (de la 4,74 lei/euro în 2019 la 4,67 lei/euro).

Să ne gândim cam care ar fi cotaţia la o casă de pariuri a îndeplinirii acestui scenariu. Nu zice nimeni că teoretic nu e posibil, ba chiar s-ar putea face bani foarte mulţi. Dar nu să se facă bani ( luaţi-o cum vreţi) fără îndeplinirea lui şi tocmai pe baza vehiculării unui asemenea scenariu, dezirabil dar improbabil.

De ce improbabil ? Păi, ajustarea contraperformanţei din soldul contului curent al balanţei de plăţi ( cu -4,5% din PIB mult peste pragul cerut de stabilitate semnificativ peste cele patru procente cerute de echilibrul extern obligatoriu în tabloul european de semnalare a problemelor de stabilitate macroeconomică) ar urma să vină strict dintr-o modificare masivă şi pe termen lung a soldului pozitiv al serviciilor, veniturilor primare ( a se citi investiţii dar şi ieşiri de bani) şi veniturilor secundare ( unde componenta majoră e soldul „căpşunarilor”, nu doar ai noştri la ei dar şi, mai nou şi tot mai clar, ai altora la noi).

Semnele de început de an 2019 sunt amestecate şi nu prea ne avantajează, cu scăderi îngrijorătoare pe T1 de -6% la servicii şi de -20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la investiţii străine, adică nici vorbă de îmbunătăţiri consistente cu saltul pe servicii şi venituri de la +3% din PIB în 2018 la +4,5% în 2019.

Cât despre o eventuală creştere pe acest segment-cheie din balanţa de plăţi spre 6,1% din PIB în 2022 (adică o dublare, iar asta în competiţie cu un PIB ce ar urma să se majoreze pe parcurs cu peste 34% exprimat în euro) se prefigurează mai degrabă o desfăşurare de evenimente pe sistemul wishful thinking ( adică ar fi foarte bine să fie aşa, dacă nu o să fie altfel).

Una peste alta, dincolo de dezvoltarea pe bază de creştere de venituri dar consum final în scădere şi la gospodării şi la adiministraţia publică, din 2019 şi până în 2022 (reveniţi la tabelul oficial dacă aveţi dubii), evoluţia deficitelor externe în creştere şi a unor excedente externe sectoriale în scădere sau stagnare ( de unde să mai crească puternic sumele trimise de cei plecaţi la lucru în străinătate şi ce mari investiţii străine avem „pe ţeavă” ?) riscă să ne dea bătăi serioase de cap.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.5.2019

Un raspuns

  1. Nelu Stiuca
    19.5.2019, 7:39 pm

    COMISIA DE PROGNOZA CA SI CEA DE STATISTICA (INS), CURTEA DE CONTURI, CCR, AEP, ETC SUNT STRUCTURI ALE POLITRUCILOR PUSCARIABILI DIN ROMANIA………….

Lăsați un comentariu


Stiri

Oficial: ”80% din managerii de spital nu au ce căuta în sistem”

Mariana Bechir

Aproximativ 80% dintre managerii de spitale “nu au ce căuta în sistemul de sănătate”, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, într-o conferință de presă organizată… Mai mult

Stiri

Servicii de lobby în SUA, beneficiar Călin Popescu Tăriceanu: 50.000 dolari și 170.000 euro

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu a plătit servicii de lobby și consultanță anul acesta în America în valoare de 50 de mii de dolari și 170 de… Mai mult

Stiri

Bundesbank avertizează că economia germană ar putea intra în recesiune în T3

Adrian N Ionescu

Cea mai mare economie a Europei ar putea să-și continue peste vară contracția din trimestrul doi, potrivit unui raport al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank,… Mai mult

Stiri

Babeș-Bolyai și Universitatea București, singurele din România în Top 1.000 Shanghai Ranking

Mariana Bechir

Doar două din cele 93 de universități de stat și particulare din România apar în Clasamentul Shanghai 2019 (Academic Ranking of World Universities), care cuprinde… Mai mult

Stiri

Romgaz anunță asocieri cu ”companii petroliere gigant” pentru noi concesiuni în Marea Neagră

Razvan Diaconu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz, se află în discuţii cu companii-gigant la nivel mondial din sectorul petrolier, alături de care analizează participarea la runda a… Mai mult

Stiri

Romgaz analizează o investiție în terminalul de gaze naturale lichefiate din Alexandropolis, Grecia

Adrian N Ionescu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz (SNG), analizează posibilitatea de a intra în acţionariatul companiei care realizează terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) de la Alexadropolis,… Mai mult

Stiri

Document / Primăria Capitalei impune vinietă de acces în oraș inclusiv autoturismelor electrice înmatriculate în țară

Razvan Diaconu

Primăria Capitalei a publicat proiectul de hotărâre în baza căruia ar urma să se decidă că, începând cu data de 1 ianuarie 2020, autovehicolele poluante… Mai mult