fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Problemele creşterii proiectate de Comisia de Prognoză

de Marin Pana , 19.5.2019

Potrivit prognozei oficiale a CNSP, România a consemnat în 2018 cel mai mare decalaj dintre cererea internă şi PIB, cu un export net situat la minus 3,2% din PIB. Programul economic pe anii următori estimează o scădere sistematică a deficitului extern raportat la PIB, până la aproape jumătate în 2022.

Dar nu pe calea majorării semnificative a exporturilor, ci prin scăderea importurilor, ceea ce apare ca destul de bizar în condiţiile în care se vehiculează dezvoltarea pe calea creşterii veniturilor salariale.

De altfel, oarecum paradoxal pentru o ţară ce vrea să se dezvolte rapid şi să se integreze în Zona Euro, gradul de deschidere al economiei ( exporturi+importuri raportat la PIB) ar urma să atingă un maxim în acest an după care să scadă sistematic până în anul 2022, an în care ar trebui să intrăm în mecanismul ERM II dacă vrem să atingem ţinta de aderare la Euro – 2024.

Reamintim că atunci va trebui să demonstrăm capacitatea de a păstra un curs fix al leului faţă de euro, cu stabilirea unei parităţi centrale faţă de care să păstrăm un interval de variaţie de +/- 15% timp de cel puţin doi ani. Iar asta în condiţiile presiunilor generate inevitabil de deficitele externe în sensul ajustării cursului de schimb şi fără ca BNR să mai intervină precum în situaţia actuală, de flotare controlată.

În ce măsură un model de creştere sustenabil poate fi prevăzut o majorare continuă pe termen mediu a soldului din balanţa comercială, nu doar cu aproape dublarea în termeni nominali din 2017 până în 2022 ( de la circa 13 miliarede euro la -23 miliarde euro) dar şi cu majorarea sistematică a procentajului în PIB, vă lăsăm să decideţi singuri.

Practic, raporturile între indicatorii economici ar fi un ritm de creştere al deficitului comercial mult peste creşterea PIB exprimată în euro, la rândul ei mai mare decât creşterea PIB în termeni reali, toată combinaţia bazată pe o evoluţie în scădere a cursului euro faţă de leu (de la 4,74 lei/euro în 2019 la 4,67 lei/euro).

Să ne gândim cam care ar fi cotaţia la o casă de pariuri a îndeplinirii acestui scenariu. Nu zice nimeni că teoretic nu e posibil, ba chiar s-ar putea face bani foarte mulţi. Dar nu să se facă bani ( luaţi-o cum vreţi) fără îndeplinirea lui şi tocmai pe baza vehiculării unui asemenea scenariu, dezirabil dar improbabil.

De ce improbabil ? Păi, ajustarea contraperformanţei din soldul contului curent al balanţei de plăţi ( cu -4,5% din PIB mult peste pragul cerut de stabilitate semnificativ peste cele patru procente cerute de echilibrul extern obligatoriu în tabloul european de semnalare a problemelor de stabilitate macroeconomică) ar urma să vină strict dintr-o modificare masivă şi pe termen lung a soldului pozitiv al serviciilor, veniturilor primare ( a se citi investiţii dar şi ieşiri de bani) şi veniturilor secundare ( unde componenta majoră e soldul „căpşunarilor”, nu doar ai noştri la ei dar şi, mai nou şi tot mai clar, ai altora la noi).

Semnele de început de an 2019 sunt amestecate şi nu prea ne avantajează, cu scăderi îngrijorătoare pe T1 de -6% la servicii şi de -20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la investiţii străine, adică nici vorbă de îmbunătăţiri consistente cu saltul pe servicii şi venituri de la +3% din PIB în 2018 la +4,5% în 2019.

Cât despre o eventuală creştere pe acest segment-cheie din balanţa de plăţi spre 6,1% din PIB în 2022 (adică o dublare, iar asta în competiţie cu un PIB ce ar urma să se majoreze pe parcurs cu peste 34% exprimat în euro) se prefigurează mai degrabă o desfăşurare de evenimente pe sistemul wishful thinking ( adică ar fi foarte bine să fie aşa, dacă nu o să fie altfel).

Una peste alta, dincolo de dezvoltarea pe bază de creştere de venituri dar consum final în scădere şi la gospodării şi la adiministraţia publică, din 2019 şi până în 2022 (reveniţi la tabelul oficial dacă aveţi dubii), evoluţia deficitelor externe în creştere şi a unor excedente externe sectoriale în scădere sau stagnare ( de unde să mai crească puternic sumele trimise de cei plecaţi la lucru în străinătate şi ce mari investiţii străine avem „pe ţeavă” ?) riscă să ne dea bătăi serioase de cap.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.5.2019

Un raspuns

  1. Nelu Stiuca
    19.5.2019, 7:39 pm

    COMISIA DE PROGNOZA CA SI CEA DE STATISTICA (INS), CURTEA DE CONTURI, CCR, AEP, ETC SUNT STRUCTURI ALE POLITRUCILOR PUSCARIABILI DIN ROMANIA………….

Lăsați un comentariu


Stiri

Alexandru Rafila: După 15 mai s-ar putea reduce măsurile de distanțare socială

Vladimir Ionescu

Alexandru Rafila (foto), președintele Societății Române de Microbiologie, estimează că actualele restricții impuse de pandemia coronavirus ar putea să fie păstrate încă o lună și… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: LIVE VIDEO CONFERINȚĂ „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și  companii”, 9 aprilie

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, vă invită să participați joi, 9 aprilie 2020, în intervalul 15.30 – 17.30 la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță bonusuri de 500 euro lunar pentru medicii care lucrează cu bolnavi Covid-19

Vladimir Ionescu

Personalul medical care lucrează cu pacienți bolnavi de Covid-19 ar urma să beneficieze de bonusuri de circa 500 de euro pe lună, finanțate din fonduri… Mai mult

Stiri

Spitalului Județean de Urgență Suceava a fost militarizat

Razvan Diaconu

Secretarul de stat Ionel Oprea, medic militar, are sarcina de a repune ”în funcțiune” Spitalul Județean de Urgență Suceava și va asigura în perioada următoare… Mai mult

Stiri

Guvernul aprobă distribuirea de alimente și produse de igienă persoanelor vulnerabile. Cine beneficiază

Vladimir Ionescu

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Ministerul Fondurilor Europene, privind implementarea mecanismului de distribuire, în baza Programului… Mai mult

Europa

Parlamentul European anunță o nouă sesiune extraordinară: 16-17 aprilie, la Bruxelles

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, David Sassoli (foto) și liderii grupurilor politice au decis joi să organizeze o nouă sesiune plenară extraordinară în 16-17 aprilie, la Bruxelles,… Mai mult

Stiri

Renault prelungeşte oprirea uzinei de la Mioveni ”până la asigurarea protecţiei angajaţilor împotriva Covid-19”

Adrian N Ionescu

Groupe Renault România a anunţat, joi, că prelungeşte perioada de întrerupere a producţiei la uzinele Dacia de la Mioveni, pentru a lua măsuri de asigurarea… Mai mult