Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Problemele creşterii proiectate de Comisia de Prognoză

de Marin Pana , 19.5.2019

Potrivit prognozei oficiale a CNSP, România a consemnat în 2018 cel mai mare decalaj dintre cererea internă şi PIB, cu un export net situat la minus 3,2% din PIB. Programul economic pe anii următori estimează o scădere sistematică a deficitului extern raportat la PIB, până la aproape jumătate în 2022.

Dar nu pe calea majorării semnificative a exporturilor, ci prin scăderea importurilor, ceea ce apare ca destul de bizar în condiţiile în care se vehiculează dezvoltarea pe calea creşterii veniturilor salariale.

De altfel, oarecum paradoxal pentru o ţară ce vrea să se dezvolte rapid şi să se integreze în Zona Euro, gradul de deschidere al economiei ( exporturi+importuri raportat la PIB) ar urma să atingă un maxim în acest an după care să scadă sistematic până în anul 2022, an în care ar trebui să intrăm în mecanismul ERM II dacă vrem să atingem ţinta de aderare la Euro – 2024.

Reamintim că atunci va trebui să demonstrăm capacitatea de a păstra un curs fix al leului faţă de euro, cu stabilirea unei parităţi centrale faţă de care să păstrăm un interval de variaţie de +/- 15% timp de cel puţin doi ani. Iar asta în condiţiile presiunilor generate inevitabil de deficitele externe în sensul ajustării cursului de schimb şi fără ca BNR să mai intervină precum în situaţia actuală, de flotare controlată.

În ce măsură un model de creştere sustenabil poate fi prevăzut o majorare continuă pe termen mediu a soldului din balanţa comercială, nu doar cu aproape dublarea în termeni nominali din 2017 până în 2022 ( de la circa 13 miliarede euro la -23 miliarde euro) dar şi cu majorarea sistematică a procentajului în PIB, vă lăsăm să decideţi singuri.

Practic, raporturile între indicatorii economici ar fi un ritm de creştere al deficitului comercial mult peste creşterea PIB exprimată în euro, la rândul ei mai mare decât creşterea PIB în termeni reali, toată combinaţia bazată pe o evoluţie în scădere a cursului euro faţă de leu (de la 4,74 lei/euro în 2019 la 4,67 lei/euro).

Să ne gândim cam care ar fi cotaţia la o casă de pariuri a îndeplinirii acestui scenariu. Nu zice nimeni că teoretic nu e posibil, ba chiar s-ar putea face bani foarte mulţi. Dar nu să se facă bani ( luaţi-o cum vreţi) fără îndeplinirea lui şi tocmai pe baza vehiculării unui asemenea scenariu, dezirabil dar improbabil.

De ce improbabil ? Păi, ajustarea contraperformanţei din soldul contului curent al balanţei de plăţi ( cu -4,5% din PIB mult peste pragul cerut de stabilitate semnificativ peste cele patru procente cerute de echilibrul extern obligatoriu în tabloul european de semnalare a problemelor de stabilitate macroeconomică) ar urma să vină strict dintr-o modificare masivă şi pe termen lung a soldului pozitiv al serviciilor, veniturilor primare ( a se citi investiţii dar şi ieşiri de bani) şi veniturilor secundare ( unde componenta majoră e soldul „căpşunarilor”, nu doar ai noştri la ei dar şi, mai nou şi tot mai clar, ai altora la noi).

Semnele de început de an 2019 sunt amestecate şi nu prea ne avantajează, cu scăderi îngrijorătoare pe T1 de -6% la servicii şi de -20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la investiţii străine, adică nici vorbă de îmbunătăţiri consistente cu saltul pe servicii şi venituri de la +3% din PIB în 2018 la +4,5% în 2019.

Cât despre o eventuală creştere pe acest segment-cheie din balanţa de plăţi spre 6,1% din PIB în 2022 (adică o dublare, iar asta în competiţie cu un PIB ce ar urma să se majoreze pe parcurs cu peste 34% exprimat în euro) se prefigurează mai degrabă o desfăşurare de evenimente pe sistemul wishful thinking ( adică ar fi foarte bine să fie aşa, dacă nu o să fie altfel).

Una peste alta, dincolo de dezvoltarea pe bază de creştere de venituri dar consum final în scădere şi la gospodării şi la adiministraţia publică, din 2019 şi până în 2022 (reveniţi la tabelul oficial dacă aveţi dubii), evoluţia deficitelor externe în creştere şi a unor excedente externe sectoriale în scădere sau stagnare ( de unde să mai crească puternic sumele trimise de cei plecaţi la lucru în străinătate şi ce mari investiţii străine avem „pe ţeavă” ?) riscă să ne dea bătăi serioase de cap.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.5.2019

Un raspuns

  1. Nelu Stiuca
    19.5.2019, 7:39 pm

    COMISIA DE PROGNOZA CA SI CEA DE STATISTICA (INS), CURTEA DE CONTURI, CCR, AEP, ETC SUNT STRUCTURI ALE POLITRUCILOR PUSCARIABILI DIN ROMANIA………….

Lăsați un comentariu


Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult

Stiri

Vlad Voiculescu și-a lansat candidatura pentru București

Razvan Diaconu

Fost ministru al Sănătăţii din Guvernul Cioloş, Vlad Voiculescu și-a lansat vineri candidatura pentru Primăria Capitalei și proiectul ”Bucureşti, capitala oamenilor buni”. Prezent la eveniment,… Mai mult

Europa

Fost înalt oficial UE, suspectat de spionaj în favoarea Chinei – anchetă germano-belgiană

Iulian Soare

Vestea declanșării unei investigații asupra unui fost înalt oficial UE suspectat de spionaj în favoarea Chinei trimite unde de șoc în cercurile interconectate de lobbyiști,… Mai mult

Stiri

Proiect pentru reglementarea circulației trotinetelor electrice

Vladimir Ionescu

Ministerul de Interne a elaborat un proiect prin care circulația pe trotuar a trotinetelor electrice va fi interzisă și care stabilește vârsta minimă a conducătorului… Mai mult

Europa

Economia chineză a avut cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani, în 2019

Iulian Soare

A doua cea mai mare economie a lumii semnalează apropierea de vârful ciclului economic global, prin reducerea avansului produsul intern brut (PIB) de la 6,8%… Mai mult