marți

9 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

31 martie, 2015

conferinta 31 martie 2015 cursdeguvernare.roN-ar fi rău ca acest gen de date si acest gen de prezentări să se facă nu la conferințe, ci într-o ședință de guvern, în chestiunile care privesc IMM” – formula, marți, la finele evenimentului, unul dintre participanții la conferința ” IMM-urile și locul lor în economie : O abordare comparativă cu alte țări UE. Drumul de la problemele noastre la soluțiile lor” organizată de cursdeguvernare.ro cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie a României și al Camerei de Comerț Italiană pentru România.

De la cifre, la cazuistică, de la prezentarea unor fenomene la probleme de detaliu din economia concretă, de la politicile față de IMM-uri în unele țări europene, la hazardul luptei pentru subzistență a IMM-urilor românești.

1), Tabloul general, cu România în context, l-a făcut Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.


Două lucruri care spun multe – în opinia lui Dumitru – așa cum se vede în cele 2 figuri de mai jos : dacă în majoritatea țărilor din UE principala preocupare și grijă a IMM este căutarea comenzilor și clienților, în România energia acestora se consumă preponderent cu problemele de reglementare și de competitivitate.

O a doua problemă: îndatorarea. Spre deosebire de alte țări, IMM-urile au cel mai mare grad de îndatorare.

O altă observație a președintelui Consiliului Fiscal – o caracteristică foarte românească : există prea multe cazuri în care antreprenorii sunt, la nivel personal, mai bogați decât firmele prin care și-au adunat averile, iar asta explică în destule cazuri chestiunea decapitalizării multor companii mici.

Prezentarea integrală, în grafice comparative, a lui Ionuț Dumitru poate fi decărcată AICI.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)
(CLICK PENTRU MĂRIRE)
(CLICK PENTRU MĂRIRE)
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

2), O prezentare aparte a modelului IMM italiene a făcut Adrian Dimache, secretar general al Camerei de Comerț Italiană pentru România – născut, crescut, format în Italia și om de afaceri cu cunoștințe detaliate și nuanțate față de companiile din peninsulă.


Adrian Dimache a vorbit despre aportul IMM la PIB-ul Italiei și, mai ales, despre exportul pe care-l asigură (circa 27% din exportul total), grație mai ales brandurilor și valorii adăugate – chestiuni care în anii crizei s-au complicat inclusiv pentru companiile italiene.

Mărci de renume au fost cumpărate de companii străine care le-au relansat, după o istorie care a stat mai mereu în spatele unui atare nume – o realitate tristă pentru companiile italiene – spune Adrian Dimache: în numai 4 ani, acestea au vândut 437 de mărci pentru suma totală de 55 de miliarde de euro.

Cea mai interesantă abordare, însă, în privința IMM din Italia s-a referit, însă, la clustere și la capacitatea companiilor de-a folosi avantajele și specificitățile geografice și regionale (Fig 3). A fost o tendință istorică a micilor companii italiene (figura 4), însă statul a intervenit printr-o fiscalitate specifică abia când acestea erau deja funcționale.

Adrian Dimache crede, însă, că România a ratat un bun moment de-a înființare a clusterelor în anii 90 cândmarile uzine cu tardiție în fabricarea de diverse produse – unele venind din perioada interbelică, au fost vândute fără nicio strategie și au devenit afaceri imobiliare.

Prezentarea integrală cu grafice a lui Adrian Dimache poate fi descărcată AICI

(CLICK PENTRU MĂRIRE)
(CLICK PENTRU MĂRIRE)
(CLICK PENTRU MĂRIRE)
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

3), Inechitatea fiscalității și greul pe care-l duc companiile mici, care plătesc și pentru zonele largi de evaziune din economie.

Politici guvernamentale și reglementare : potrivit prezentării lui Ionuț Sas (PwC), aproape 40% din afacerile mici din România sunt preocupate de fiscalitate si de problemele de reglementare, în vreme ce doar 11 % se tem de fiscalitatea în sine.

În privința fiscalității, o problemă pare mai degrabă cea a manierei în care se fac inspecțiile fiscale – reprezentantul statului având uneori o percepție deformată față de mediul de afaceri și față de contribuabil – iar aici exemplele din ultimele luni, cu măsuri disproporționate față de reglmentări întâresc aceste temeri.

E o întrebare de ce ANAF nu controlează mai întâi miile de companii care nu depun declarațiile, sau o companie care face evaziune din anul 2008 este controlată abia în 2014 – spune Ionuț Sas. O întrebare care vizează inclusiv practica inspectorilor fiscali de-a pune în seama companiei de la capătul lanțului fraudele cu TVA care se comit undeva, pe lanț, și care pot împinge în faliment o companie nevinovată.

În privința politicilor față de IMM-uri, chiar atunci când ele ecistă, nu se aplică, sau se aplică ineficient.

Ionuț Sas mai exemplifică, de asemenea, în abordare comparativă, câteva variante de practici fiscale față de IMM în țările UE (v. mai jos fig 5 și 6).

(Prezentarea integrală, în grafice, a lui Ionuț Sas poate fi descărcată AICI).

(CLICK PENTRU MĂRIRE)
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

(CLICK PENTRU MĂRIRE)
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

4), Despre igienizarea mediului de afaceri, astfel încât o companie care produce valoare adăugată mare și lucrează transparent să poată beneficia de concurență corectă pe piață a vorbit Bibiana Stanciulov, CEO-ul Sonimpex Topoloveni, care produce Magiunul Topoloveni – primul și singurul brand românesc protejat european.

Despre marfa cumpărată fără TVA dar pe care, la capătul procesului, se plătește TVA, despre dificultatea de-a găsi, într-o piață sufocată de evaziune (cum e cea a legumelor și fructelor) marfă facturabilă, pe de o parte.

Iar pe de altă parte, de condiția companiei mici care, indiferent de forța mărcii sale, rămâne vulnerabilă în fața supermarketurilor și a politiciilor de prețuri ale acestora.

Dincolo de aceste dificultăți, stă administrația: e mai ușor să înregistrezi un brand și o rețetă clară, care să-ți asigure protecție, în Europa, decât la București, acolo unde ”indicația geografică protejată” a mărfurilor rareori coboară din legislația abstractă până în economia reală.

Prezentarea emoțională a Bibianei Stanciulov a fost povestea vie, spusă cu un borcan de magiun certificat european în mână, e antreprenorului care a reușit pentru că s-a luptat cu toată lumea: de la economia neagră, la fiscalitatea transparentă, la administrația ostilă.

5), Business Angels : Florin Jianu, vicepreședinte CNIMPPR și președinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzărori, fost ministru pentru IMM și Turism, rămâne adeptul politicilor guvernamentale care să ajute companiile mici.

Nu-i o treabă ușoară: o atare de lege de sprijin – aflată în lucru în Comisia de buget a Camerei – presupune o fiscalitate specială pentru cei dispuși să se implice într-o companie nouă, astfel încât nu doar firmele din IT să beneficieze de facilități. Căci problema politicilor publice e una de eficiență: reglementările trebuie să aibă ca ținte sectoare precise.

În privința fiscalizării suplimentare a companiilor fără angajați, prevăzută de proiectul noului Cod fiscal, Florin Jianu spune că se pleacă de la premisa greșită că toate cele aproximativ 200.000 de firme aflate în situația asta ar fi evazioniste, iar statul nu ar trebui să intervină în acest fel în dinamica din mediul antreprenorial, mai ales când e vorba de start-up-uri sau de companii înființate de tineri.

6), Alte forme de finanțare a companiilor decât creditul bancar. Raluca Painter, de la Directia Generala Stabilitate Financiara, servicii Financiare si Uniunea Pietelor de Capitaluri a Comisiei Europene, a prezentat planul European de uniune a piețelor de capital.

Și, desigur, avantajele pe care IMM-urile europene le pot avea de aici în ideea găsirii altor surse de finanțare decât creditele bancare și de capitalizare.

Dat fiind, însă, că aceaste presupune existența unei autentice și vii piețe de capital, IMM-urile românești au o perspectivă îndepărtată de-a beneficia de un atare avantaj.

Prezentarea Ralucăi Painter poate fi descărcată AICI

7), Guvernul pregătește un program de promovare a exporturilor. Florin Vodiță, secreter de stat în ministerul Economiei, cu atribuții pe comerțul exterior, spune că strategia guvernamentală se referă la companiile în principal românești care au nevoie de asistență și program de promovare, fiind însă nevoie de un set de criterii de eligibilitate pe care să le îndeplinească IMM-urile (Fig. 7).

(CLICK PENTRU MĂRIRE)
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Problema ar fi, însă, inerția firmelor de-a se înscrie, prin intermediul patronatelor, într-un atare program – astfel că se vor organiza conferințe itinerante în județele cu potențial, pentru a oferi IMM-urilor informațiile concrete necesare aplicării. Sumele alocate de la buget pentru promovarea exporturilor sunt generoase – spune Florin Vodiță – chestiunea este însă încrederea și reacția companiilor cu potențial de-a ieși pe piața externă.

(Prezentarea lui Florin Vodiță poate fi descărcată AICI)

***

Conferința a fost deschisă de Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, care a ridicat 2 mari probleme ale IMM: pe lângă inevitabila chestiune a finanțării, există, tot mai acut, problema forței de muncă, a învățămândului profesional și a legăturii dintre mediul de afaceri și sistemul de instruire.

Dezbaterile au fost moderate de Aurelian Dochia – consultant financiar și unul dintre cei mai buni cunoscători ai mediului de afaceri din România.

Conferința a fost transmisă și video-live, cursdeguvernare.ro va publica, mâine, și prezentările video individuale ale speakerilor, în pagina specială dedicată evenimentului.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: