Europa își lasă în urmă lunile de iarnă cu facilitățile de stocare a gazului pline până la niveluri record. Această abundență de gaz a permis scăderea prețurilor pe piața en-gros și reducerea facturilor de energie pentru gospodării către nivelurile înregistrate ultima dată înainte de invazia cu forțe complete a Ucrainei de către Rusia.
Așadar, după ani în care a fost lovită de costuri paralizante pentru încălzirea și alimentarea cu energie a locuințelor, criza energetică a Europei s-a încheiat? Experții avertizează că piețele gazului și electricității în declin și scăderea facturilor ascund o problemă mai profundă care ar putea persista până în deceniul următor.
Criza energetică nu s-a încheiat, doar o gestionăm
„S-a încheiat criza energetică? Nu. Aș spune că doar gestionăm criza”, spune Tomas Marzec-Manser, șeful analizei gazului la furnizorul de date ICIS.
Timp de mai mult de un deceniu înainte de invazia Ucrainei din februarie 2022, conductele de gaz rusești au fost cea mai mare sursă de gaz importat în Europa. După atacul Moscovei, aceste importuri au scăzut cu două treimi față de vârful din 2019, provocând un șoc pe piață care a determinat creșterea prețurilor en-gros la aproape de zece ori nivelul pre-criză.
Astăzi există semne clare că criza imediată de aprovizionare cu gaz, care a apărut pentru prima dată în perioada de după pandemie și s-a intensificat după războiul Rusiei cu Ucraina, a început să arate semne de ameliorare.
Prognoze ale prețurilor de referință
Europa a ieșit din cea de-a doua iarnă fără acces la gazele rusești cu depozitele de gaz pline la 59%, un nivel record conform organizației industriale Gas Infrastructure Europe, datorită importurilor prin conducte din Norvegia și a încărcăturilor maritime livrate de SUA.
Depozitele de gaz vor fi pline în proporție de 95% la începutul lunii septembrie anul acesta, conform ICIS, mult peste obiectivul UE. Această abundență de gaz ar trebui să însemne că prețurile de pe piață vor continua să scadă.
Prognozele timpurii sugerează că prețul de referință al gazului din Europa ar putea să scadă la o medie de 28,32 €/MWh în lunile de vară, de la aprilie până în septembrie, cu peste 17% față de media din vara anului trecut, dar tot mai mult decât dublu față de media de 11,58 €/MWh înregistrată în vara anului 2019.
Pentru piețele de electricitate, se prognozează că prețurile de referință vor scădea cu mai mult de o treime față de vara trecută, la o medie de 63,18 €/MWh între aprilie și septembrie, cel mai scăzut nivel din vara anului 2020.
Prețurile mai mici nu sunt suficiente pentru a articula sfârșitul crizei
Scăderea piețelor de energie ale Europei a ajuns deja în locuințe. În Marea Britanie, plafonul de preț al energiei al regulamentului Ofgem, care stabilește prețul maxim pe unitate de gaz sau electricitate pe care furnizorii îl pot percepe, a scăzut cu 238 de lire sterline la 1.690 de lire sterline pentru factura anuală dual-fuel tipică – cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.
„Dar prețurile mai mici nu sunt suficiente pentru a articula sfârșitul crizei energetice”, conform lui Marzec-Manser. „Există o imagine economică mai largă de luat în considerare.”
Spirala prețuri – declin economic – scăderea cererii
Scăderea recentă a prețurilor de pe piață se datorează în parte declinului economic cauzat de criza energetică în sine, spune el. Facturile mai mari la energie au declanșat inflația în principalele economii, ducând la o criză a costului vieții care a încetinit cererea consumatorilor pentru produse noi.
Aceasta, la rândul ei, a redus activitatea economică în inima industrială a Europei și a ținut sub control cererea de gaz din partea industriei grele. Marzec-Manser se așteaptă ca cererea industrială de gaze să rămână cu 20% sub nivelurile pre-pandemice în acest an.
„Chiar dacă gazul este mai accesibil, cererea pentru produse a scăzut din cauza crizei costului vieții, ceea ce înseamnă că cererea industrială de gaze nu s-a recuperat încă”, spune el.
Efectul prețurilor mici asupra dezvoltării proiectelor de energie curată
O revenire a cererii industriale ar împiedica scăderea prețurilor la gaz până la minimele pre-pandemie și ar sublinia dependența crescândă a Europei de surse mai scumpe de gaz. Țările UE au înlocuit în mod obișnuit importurile de gaz din Rusia cu încărcături maritime de gaz natural lichefiat (GNL), declanșând o avalanșă de investiții în noi terminale de import pentru a furniza gazul necesar pentru redresarea economică.
Susținătorii energiei curate au îndemnat guvernele să facă mai mult pentru a înlocui importurile de gaz rusești cu alternative regenerabile autohtone. Dar prețurile mai slabe ale pieței din Europa pot face mai dificilă implicarea dezvoltatorilor de energie curată în reducerea dependenței economiilor de combustibilii fosili.
Ultima piesă din puzzle: schemele de susținere a investițiilor în noi proiecte energetice devin costisitoare pentru bugetele publice
Robert Jackson-Stroud, un analist la ICIS, spune că mulți cumpărători de energie au profitat de oportunitate și au încheiat contracte pe termen lung pentru aprovizionare cu energie regenerabilă la rate de discount bazate pe curba anticipată a prețurilor en-gros ale energiei electrice.
Pentru mulți dezvoltatori, costul construirii proiectelor de energie regenerabilă, inclusiv ferme eoliene și solare, a crescut brusc din cauza inflației lanțului de aprovizionare declanșată de criza energetică. Cu toate acestea, li se cere încă să vândă energia pe care o produc pe baza prețurilor mai slabe ale energiei prognozate pentru anii viitori.
Prețurile mai slabe ale pieței și costurile mai ridicate ale lanțului de aprovizionare înseamnă și că schemele guvernamentale de susținere a investițiilor în noi proiecte energetice vor deveni mai costisitoare pentru bugetul public, a adăugat Jackson-Stroud.
„Guvernele au creat un ciclu care va produce efecte încă o deceniu”, spune analistul ICIS.
***
