România are unele din cele mai mari prețuri la energie din UE, în condițiile în care concurează pe piețele internaționale cu companii similare. State ca Germania, Franța, Spania și Portugalia au prețuri mai mici în industrie, ceea ce le face mai competitive – cu atât mai mult cu cât produsele au, de cele mai multe ori, prețuri dictate de burse.
Într-un studiu realizat de Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC) se arată că sectorul industrial energointensiv din România este pus la mare risc din cauza creșterii peste măsură a costurilor de producție, cauzate de prețul ridicat al energiei.
Printre membrii asociației se numără combinate metalurgice, de îngrășăminte chimice și materiale de construcții: Alro Slatina, ArcelorMittal Hunedoara, Liberty Galati, TenarisSilcotub, Saint-Gobain România, Romcim, Azomureș și BA Glass România. Consumul energetic al acestor companii se ridică la 10% din total consum la nivel național, se specifică în studiu.
„Situația financiară a companiilor din ABIEC a început să se deterioreze în 2022, în contextul în care prețul energiei a continuat să crească în timp ce cotațiile bursiere ale produselor lor a scăzut. Perspectivele sunt îngrijorătoare: cotațiile bursiere nu dau semne de revenire, in timp ce prețul energiei rămâne ridicat”, precizează ABIEC.
Prețul energiei – creștere de 5 ori, nu poate fi transferat în prețul produselor
Datele companiilor arată că prețul energiei a crescut de 5 ori față de nivelul pre-pandemic; în timp ce prețul mărfurilor a crescut doar de 1-2 ori.
Creșterea masivă a prețului energiei nu a putut fi transferată în prețul produsului finit, multe dintre produsele acestor industrii fiind tranzacționate pe burse de mărfuri unde prețul este determinat de companii care produc în țări cu prețuri mult mai mici ale energiei.
Comparație cu prețurile energiei din statele competitoare
Din toate țările europene, industria românească primește printre cele mai mici compensații financiare de la stat, în ceea ce privește prețul energiei. Astfel, fabricile românești plătesc în medie 192 de euro/MWh, preț plafonat, în timp ce fabricile din Grecia plătesc 65 de euro. În Spania se plătește 95 de euro iar la vecinii bulgari, 102 euro.
Din cauza situației precare din marea industrie, deficitul comercial al României crește an de an, în așa fel încât România transferă fonduri în afara țării, pentru companii din străinătate.
„Deficitul pe comerțul cu produsele minerale, materialele de construcții, produsele chimice și metalurgice a crescut rapid în ultimii ani și depășește deja 9,4 miliarde euro”, se mai arată în studiul ABIEC.
Dincolo de deficitul comercial, reducerea activității în marea industrie, care poate merge până la sistarea acitivității, prezintă riscuri de siguranță națională. Vorbim aici că produsele metalurgice și alte sectoare sectoare pot susține industria apărării din Romania. Securitatea alimentară poate fi periclitată prin creșterea prețurilor alimentelor. Mai mult, o agricultură intensivă se poate face doar cu îngrășăminte, care acum aproape că nu se mai produc deloc în România (cu excepția notabilă a Azomureș) – această industrie fiind una foarate mare consumatoare de gaze.
***
(Citește și: ”Declin puternic al industriei românești – odată cu prăbușirea din zona euro”)
***
