Primul înalt prelat pus sub control judiciar: Arhiepiscopul Teodosie – urmărire penală pentru luare de mită și fals în declarații

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au anunțat luni ”punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 17 octombrie 2016, față de inculpatul Teodosie Petrescu, arhiepiscop al Tomisului”.

Este pentru prima dată când o înaltă față bisericească este pusă sub acuzare de DNA.

Urmărirea penală declanșată împotriva IPS Teodosie este o lovitură puternică dată imaginii BOR. Altădată aflată pe primul loc în încrederea publicului, Biserica a ajuns, în cercetările sociologice, la 56,3% încredere multă și foarte multă.

Urmărirea penală împotriva IPS Teodosie vizează în principal primirea unor fonduri APIA pentru culturi inexistente în ferma Nazarcea, fermă aflată în folosința Arhiepiscopiei Tomisului încă din anul 2002.

Acuzațiile oficiale ale DNA

Procurorii DNA îl acuză pe arhiepiscop de săvârșirea infracțiunilor de:

• luare de mită
• folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată

În același dosar, procurorii au mai dispus efectuarea urmăririi penale față de alți 5 suspecți.

Comunicatul DNA precizează în legătură cu aceștia:

• BECA STERE, MALAXA BOGDAN-PETRIȘOR, NADOLEANU GHEORGHE, COJOCARU CIPRIAN-IOAN, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
• ȘTEFAN AURELIAN, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

”În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalți inculpați au folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene.

În declarațiile prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafețe agricole având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.

De asemenea, un alt aspect fals prezent în cuprinsul declarațiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației și pentru activitatea agricolă pe care o desfășoară.

Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plățile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei).

În primăvara anului 2016, inculpatul Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit de la o persoană suma de 500 de euro.

Banii respectivi au fost primiți în legătură cu îndeplinirea, de către inculpatul Teodosie Petrescu, a îndatoririlor sale de serviciu ce decurg din calitatea de Arhiepiscop al Tomisului, în sensul de a dispune ca persoana în cauză să primească remunerație legală pentru activitatea pe care o desfășura într-o parohie.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Petrescu Teodosie, trebuie să respecte următoarele obligații:

• să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,
• să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței,
• să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat,
• să nu desfășoare nicio activitate cu caracter decizional în legătură cu accesarea de fonduri publice/europene în cadrul Bisericii Ortodoxe Române/Patriarhiei Române/ Arhiepiscopiei Tomisului, nici direct, nici prin interpuși,
• să nu se apropie de ceilalți suspecți/inculpați din dosar, de martori, experți și să nu comunice direct sau indirect cu aceștia.

DNA precizează că inculpatului Petrescu Teodosie i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Scurt istoric al afacerii de la Nazarcea

Ferma Nazarcea a fost oferită de Guvernul Adrian Năstase Arhiepiscopiei Tomisului prin Hotărârea de guvern 300/2002.

Atunci executivul a decis transmiterea terenului agricol în suprafață de 350 ha de viță-de-vie și livadă, proprietate privată a statului, din administrarea Agenției Domeniilor Statului în proprietatea publică a statului şi administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi în folosință Patriarhiei Române – Arhiepiscopia Tomisului.

De asemenea, aceeași hotărâre prevedea și transmiterea cu plată a imobilului „Grup Social Culme”, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din proprietatea Societății Comerciale „Nazarcea-Ovidiu” – S.A., cu sediul în municipiul Constanta, în proprietatea publică a statului şi administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi în folosință Patriarhiei Române – Arhiepiscopia Tomisului.

Grupul Social Culme era compus din: pavilioane, dormitoare, magazii, șoproane, cantine, băi, rezervoare, instalație electrică, alee acces la activ, alee acces la cantină, cămine, împrejmuire gard din beton – suprafața construită = 10.230,86 mp.

Cum arată Ferma Nazarcea după 13 ani de folosință a ei de către Arhiepiscopie, scrie presa locală: Livada defrișată pe suprafețe mari, iar vița-de-vie lăsată să se sălbăticească în mare măsură. Ceea ce a fost una dintre fermele etalon ale României, pare acum o fermă părăsită, jefuită și nelucrată. În schimb, bisericile constănțene încă vând vin de Nazarcea din anii de glorie ai fermei, 2001-2002.

Probleme anterioare ale IPS Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a mai fost în vizorul DNA în anul 2009, fiind acuzat de luare de mită. Alături de el au fost implicați în dosar și Arhidiaconul Bogdan Chiriluță, consilier cultural al Arhiepiscopiei și Preotul Cosmin Brăescu, inspector în cadrul departamentului cultural.

DNA a decis în final scoaterea de sub urmărire penală a celor trei suspecți.

”România liberă” a mai prezentat în trecut abuzuri comise la ordinul IPS Teodosie, cel mai flagrant referindu-se la deposedarea abuzivă de patrimoniu a unui ONG înființat în urmă cu 30 de ani de un preot.