Primele semne - octombrie 2017: românii au cumpărat mai puţin cu mai mulţi bani - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

27 noiembrie, 2021

Primele semne – octombrie 2017: românii au cumpărat mai puţin cu mai mulţi bani

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 decembrie, 2017

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna octombrie 2017 a fost de 3.327 lei, cu 0,7% mai mare faţă de luna precedentă iar suma netă corespunzătoare a urcat la 2.392 de lei, cu 16 lei în plus. Cu toate acestea, salariul real ( puterea de cumpărare a banilor încasaţi) a scăzut cu 0,6% faţă de septembrie 2017 iar indicele raportat la luna de referinţă octombrie 1990 s-a diminuat cu un punct procentual ( de la 178,3% la 177,3%), urmare a majorării semnificative a preţurilor.

Câștigul salarial mediu net a coborât de la 518 de euro la 516 euro, la cursul mediu de schimb din noiembrie 2017 (luna de încasare efectivă a banilor) sau 1.008 euro ca putere de cumpărare la preţurile medii din UE. Este consecinţa direct a celei mai mari creşteri a cursului de schimb din acest an, la o medie de 4,6314 lei/euro faţă de 4,5885 lei/euro în luna precedentă

Ritmul de creştere faţă de aceeaşi lună a anului precedent a fost de 13,5% în termeni nominali ( coincidenţă semnificativă, exact aceeaşi valoare cu creşterea REALĂ din luna precedentă), dar s-a diminuat la doar 10,6% ca PUTERE EFECTIVĂ DE CUMPĂRARE. Este cea mai mica valoare consemnată în ultimele 22 de luni, deşi salariul mediu net a urcat de la mai puţin de 2.000 lei spre cota de 2.400 lei.


Valoarea este încă mai mare decât creşterea economică anunţată pentru primele trei trimestre din 2017, dar fundamentele economice încep să-şi spună cuvântul iar teoria economică să se transpună implacabil în realitate. Practic, este un semnal că, dacă nu încercăm să ne corectăm noi de bună voie, de o manieră controlată, atunci ne va corecta economia de piaţă.

Cum s-au aranjat creșterea în economia națională

Cele mai mari creşteri procentuale ale veniturilor din economia naţională au fost înregistrate în anumite sectoare bugetare, cu observaţia că administraţia publică ( până la urmă, inevitabil şi indiferent ce clamează, „cine-mparte, parte-şi face”) a depăşit sănătatea şi a lăsat învăţământul mult în urmă şi chiar sub media de creştere consemnată pe întreaga economie naţională.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Se mai poate observa cum activităţi auxiliare, precum comerţul şi transportul au beneficiat în măsură mai mare de creşterea economică, chiar faţă de industria prelucrătoare, rămasă „de căruţă” la mai puţin de 90% faţă de media veniturilor pe economie. Reamintim şi subliniem, situaţie cu totul atipică la nivelul ţărilor membre UE (în majoritatea acestora raportul fiind invers) şi în continuă deteriorare.

De remarcat şi faptul că sectoare precum cel de informaţii şi telecomunicaţii (care a avut o contribuţie remarcabilă ritmul de creştere economică înregistrat în acest an), construcţii sau intermedieri financiare şi asigurări au consemnat creşteri salariale mult mai aproape de avansul PIB. Ceea ce confirmă efectul de antrenare artificială a creşterilor de salarii, erodat prin inflaţie şi curs, indus de măsurile luate la nivelul Executivului.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr