PIB-ul României va înregistra o creștere de 3,8% în 2021, respectiv 4% în 2022, potrivit previziunilor economice din iarnă, publicate joi de Comisia Europeană.
Inflația din România ar urma să fie de 2,6% în acest an, respectiv de 2,4% anul viitor.
Comisia se așteaptă la o revenire puternică a consumului privat în a doua jumătate a acestui an, pe măsură ce campania de vaccinare va face posibilă înlesnirea restricțiilor. De asemenea, investițiile ar urma să se mențină robuste, sprijinite în principal de sectorul construcțiilor.
”Anticipăm o revenire a exporturilor, în contextul îmbunătățirii condițiilor economice în rândul principalilor parteneri comerciali ai României. Cu toate acestea, preconizăm o contribuție negativă a exporturilor la creșterea economică”, se arată în raportul CE.
Acesta nu a luat în calcul impactul cheltuielilor realizate în contextul Planului Național de Revenire și Reziliență.
În acest context, Comisia precizează că prognoza sa ar putea fi prea pesimistă, implementarea rapidă a Planului, precum și îmbunătățirea finanțelor publice fiind de natură să genereze o creștere economică mai susținută în 2021.
În 2020, o scădere accentuată a prețurilor la energie și o cerere agregată redusă a împins inflația la 2,3% de la 3,9% în 2019. În 2021, se așteaptă ca unele presiuni inflaționiste să vină din prețurile mai mari ale petrolului și de pe urma liberalizării pieței energiei electrice la 1 Ianuarie. Se estimează că rata anuală medie a inflației va crește ușor la 2,6% în 2021 și va scădea moderat la 2,4% în 2022.
Creșterea din Românie, în linie cu cea din UE
Potrivit previziunilor economice din iarna anului 2021, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022. Economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022.
Europa se confruntă în continuare cu pandemia de coronavirus. Creșterea numărului de cazuri, împreună cu apariția unor noi tulpini mai contagioase ale coronavirusului, au obligat multe state membre să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului. În același timp, demararea programelor de vaccinare în întreaga UE oferă motive pentru un optimism prudent.
Creșterea economică este așteptată să se redreseze pe măsură ce măsurile de limitare a răspândirii virusului se atenuează.
Se preconizează că economiile din zona euro și din UE vor atinge nivelurile de producție anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice din toamna anului 2020, în mare parte din cauza ritmului de creștere peste așteptări preconizat în a doua jumătate a anului 2021 și în 2022.
Impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ.
Previziunile estimează că inflația în zona euro va crește de la 0,3 % în 2020 la 1,4 % în 2021, înainte de a scădea ușor la 1,3 % în 2022.
În ceea ce privește riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul și forța redresării preconizate. Există, de asemenea, riscul ca criza să lase cicatrici mai profunde în structura economică și socială a UE, în special prin falimente pe scară largă și pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar crește șomajul pe termen lung și ar agrava inegalitățile.
