Scumpirea petrolului până la aproape 95 de dolari pe baril, urmează unei creșteri puternice a cererii pe fondul reducerii livrărilor din partea liderilor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol, OPEC+, Arabia Saudită și Rusia.
Țițeiul tip Brent, benchmark al pieței europene a adăugat luni încă 0,3% la cotațiile bursiere, după ce s-a scumpit în ultimele trei săptămâni cu 11%.
Țițeiul cotat la Londra s-a scumpit cu aproape 10% în acest an, pe măsură ce OPEC+ a limitat producția iar perspectivele privind cererea se îmbunătățesc: SUA au evitat intrarea în recesiune iar rafinăriile din China produc la capacitate maximă. Astfel, stocurile de țiței disponibile la nivel mondial s-au redus, speculatorii au pariat pe creștere, cotațiile pentru tipurile Brent și WTI ajungând la un maxim combinat al ultimelor 15 luni.
Presiuni inflaționiste
Creșterea prețului petrolului stimulează presiunile inflaționiste la nivel mondial, în timp ce băncile centrale, inclusiv Rezerva Federală a SUA (Fed), decid dacă au făcut deja suficient pentru a contracara creșterea prețurilor de consum sau continuă șirul majorărilor consecutive ale dobânzilor.
Și Agenția Internațională a Energiei a atenționat asupra tensiunilor existente pe piața internațională, deficitele de aprovizionare amenințând să se agraveze în trimestrul IV al anului. Motivul îl constituie prelungirea limitărilor de producție impuse de Rusia și Arabia Saudită până în 2024.
Pragul de 100 dolari/baril poate fi depășit
„Am susținut de mult timp că piața petrolului va fi din ce în ce mai tensionată în a doua jumătate a anului 2023”, a declarat Arne Lohmann Rasmussen, șeful de cercetare apieței la A/S Global Risk Management, pentru Bloomberg. „Această tensiune se manifestă în prezent și pare doar o chestiune de timp până când vom vedea că este testat pragul psihologic de 100 de dolari pe baril”, a adăugat el
Pe piața fizică, produsele rafinate, cum ar fi motorina, reprezintă tot atâte semnale de atenționare, capacitatea de rafinare la nivel global fiind insuficientă pentru acoperirea cererii de combustibili din partea industriei și transporturilor.
Problema este acută în Europa și America de Nord, unde o serie de rafinării au fost închise în timpul pandemiei, iar altele au fost transformate în fabrici de producție de biocombustibili. Capacitatea rămasă pare să fie suficientă pentru producția de benzină ca răspuns la cerere, dar nu este suficientă pentru satisfacerea cererii de motorină și alte produse rafinate intermediare, scrie Oilprice.com.
Industria, transporturile și agricultura resimt șocul scumpirii combustibililor
Wall Street Journal a relatat săptămâna trecută că industriile din SUA dependente de consumul de hidorcarburi sunt deja afectate de scumpirea combustibililor. Construcțiile, transporturile și agricultura, sunt în suferință din cauza prețurilor mai mari ale combustibilului, în special al motorinei. Pentru că în ciuda ambițiilor susținătorilor vehiculelor electrice, deocamdată nu există alternative la motoarele clasice în domenii precum construcții, transporturile de mărfuri sau agricultură.
Reuters a scris că stocurile de combustibili din SUA au fost în august cu 16% mai mici decât media lunară din ultimii 10 ani. În plus lipsește capacitatea de rafinare suficientă pentru refacerea stocurilor și nici nu este suficientă materie primă disponibilă pe piață.
În Europa, stocurile de produse rafinate intermediare, printre care se includ benzina și motorina, au fost în august cu 8% mai mici decât media lunară din ultimii 10 ani. Aceste 8 procente se traduc în 35 milioane de barili de combustibili.
Cel mai îngrijorător este că scăderea stocurilor s-a acumulat în cea mai mare parte a anului, chiar în condițiile în care activitatea industrială a încetinit semnificativ, atât în SUA cât și Europa.
***
