Cotațiile futures pentru petrolul Brent staționau luni la puțin peste 90 dolari pe baril după saltul brusc de vineri, investitorii așteptând să vadă cât de mult escaladează în continuare conflictul Israel-Hamas.
Luni, la mijlocul zilei de tranzacționare, cotația pentru petrolul Brent scăzuse cu 4 cenți, sau 0,04%, la 90,85 USD/bbl, iar U.S. West Texas Intermediate (WTI) câștigase 12 cenți, sau 0,14% la 87,81 USD/bbl.
Ambele etaloane pentru cotațiile bursiere urcaseră cu 6% vineri, scumpind Brent cu 7,5% față de începutul săptămânii trecute și WTI cu 6%.
Războiul dintre gruparea islamistă Hamas și Israel reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri geopolitice pentru piețele petroliere de la invadarea Ucrainei de către Rusia anul trecut, consideră analiștii.
Pericolul escladării conflictului
Atacurile aeriene israeliene asupra Fâșiei Gaza s-au intensificat luni, după ce eforturile diplomatice de a stabili o încetare a focului în sudul Gazei pentru a permite palestinienilor cu dublă cetățenie să plece și camioanele cu ajutoare să intre în enclava palestiniană au eșuat.
Secretarul de stat american Antony Blinken se reîntoarce luni în Israel pentru a convinge guvernul de la Tel Aviv să se abțină de o escaladare a conflictului și să stabilească „calea de urmat” în continuare.
„Investitorii încearcă să evalueze impactul conflictului armat, după ce un atac terestru a fost amânat cu mai mult de 24 de ore față de termenul limită dat de Israel civililor din nordul Gazei ca să se retragă în sudul fâșiei” a spus Hiroyuki Kikukawa de la NS Trading, citat de Reuters.
„Impactul unei eventuale implicări a țărilor producătoare de petrol a fost inclus în prețuri într-o oarecare măsură, dar dacă se va declanșa o invazie terestră în Gaza care ar afecta oferta de petrol de pe piață, cotațiile ar urca cu ușurință peste 100 de dolari pe baril”, a spus traderul.
Riscul scăderii ofertei de petrol pe piață
Conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact minor asupra aprovizionării globale cu petrol și gaze, iar Israelul nu este un mare producător.
Dar războiul dintre gruparea islamistă Hamas și Israel prezintă unul dintre cele mai semnificative riscuri geopolitice pentru piețele petroliere de la invadarea Ucrainei de către Rusia anul trecut, pe fondul îngrijorărilor privind o escaladare a conflictului cu implicarea directă a Iranului.
Investitorii evaluează ce ar putea implica un conflict mai grav pentru livrările din țările din regiune, printre cele mai mari producătoare de petrol din lume, inclusiv Arabia Saudită, Iran și Emiratele Arabe Unite.
Dacă se constată că Teheranul este implicat direct în atacul Hamas, probabil că SUA vor înăspri sanțiunile impuse exporturilor de petrol ale Iranului, a scris luni analistul commonwealth Bank of Australia, Vivek Dhar, într-o notă.
„SUA a închis ochii asupra încălcării sancțiunilor pe care le-au impus asupra exporturilor de petrol ale Iranului în acest an, deoarece caută să îmbunătățească legăturile diplomatice cu această țară ostilă”, a spus el.
„Creșterea cu 0,5-1 milioane de barili pe zi a exporturilor de petrol ale Iranului în 2023 – echivalent cu 0,5-1% din oferta globală de petrol – riscă să fie exclusă dacă sancțiunile SUA sunt aplicate strict”.
Temeri privind infrastuctura critică a Europei
În urmă cu șapte zile, o conductă de gaze care leagă Finlanda de Estonia pe sub Marea Baltică a fost avariată cel mai probabil în urma unui act deliberat a anunțat guvernul de la Helsinki.
„Este probabil ca atât deteriorarea de la conducta de gaze, cât și cea de la cablul de comunicații să fie rezultatul unor activități din exterior. Cauza avariei încă nu este clară, investigația continuă în cooperare între Finlanda și Estonia”, a declarat președintele finlandez Sauli Niinisto, citat într-un comunicat.
Conducta dintre Inkoo (Finlanda) și Paldiski (Estonia), cu o lungime de 151 de kilometri, traversează Golful Finic, o prelungire a Mării Baltice care se întinde spre est în apele rusești și se termină în portul Sankt Petersburg.
Rapoartele privind suspiciunile de sabotaj au ridicat întrebări cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii critice a Europei, la puțin peste un an după ce o serie de explozii au forțat închiderea conductei vitale Nord Stream 1, care transporta gazele din Rusia către Germania.
„Acest lucru a creat în mod evident multă nervozitate și a sporit riscul geopolitic în cadrul pieței europene a gazelor”, a declarat Tomas Marzec-Manser, șeful departamentului de analiză a gazelor de la ICIS, pentru CNN.
Cu toate acestea, prețurile sunt cu mult sub nivelul lor din această perioadă a anului trecut, când au atins 156 de euro (165 de dolari) pe megawatt oră, în timp ce Europa abia ieșea dintr-o criză energetică declanșată de războiul Rusiei din Ucraina. Iar Marzec-Manser crede că iarna care va urma în Europa va fi nefavorabilă pentru piața gazelor.
Deși se așteaptă ca cererea să crească pe măsură ce vremea se răcește, a spus el, “în comparație cu ratele istorice, ne așteptăm ca consumul din sectorul rezidențial și industrial să rămână destul de redus”, deoarece prețurile la gaze rămân ridicate.
***
Urmărește-ne pe Google News
