Liderii UE au ajuns săptămâna trecută, în Italia, la un acord prealabil pe structura de putere de după alegerile pentru Parlamentul European, dar pretenții de ultim moment ale PPE avansate în cadrul discuțiilor informale de luni de la Bruxelles au ”sabotat” pe moment această înțelegere.
În condițiile în care Viktor Orban și Marinne Le Pen fac eforturi de a coagula dreapta radicală din PE, consecințele pentru partidele de centru (centru-dreapta și centru-stânga), care credeau că au finalizat discuțiile și au o înțelegere, ar putea fi grave.
PPE dinamitează înțelegerea prealabilă
Obiecțiile ridicate nu sunt cu adevărat legate de substanță: liderii UE27 sunt în general de acord că Ursula von der Leyen ar trebui să-și păstreze postul de președinte al Comisiei, Roberta Metsola ar trebui să rămână președinte al Parlamentului, fostul prim-ministru portughez António Costa ar trebui să conducă Consiliul European, iar prim-ministrul estonian Kaja Kallas ar urma să fie Înalt Reprezentant UE pentru politică externă.
Formula de putere descrisă mai sus este aproape similară cu cea care a funcționat după alegerile din 2019, cu o singură excepție: socialiștii și Renew fac schimb de funcții.
PPE, care nu doar că a câștigat alegerile, dar are și mai multe mandate față de 2019, susține mai nou că rezultatele în alegeri – care au adus mai puține mandate și pentru socialiști, dar mai ales pentru Renew – ar trebui să producă consecințe și în structura de putere. Având deja președințiile Comisiei și Parlamentului, PPE cere acum și o ”felie” din președinția Consiliului European, care revine socialiștilor.
Din punct de vedere tehnic, un mandat de președinte al Consiliului este de 2,5 ani. Persoanelor care au ocupat postul li s-au acordat mereu două mandate, dar PPE a propus să pună capăt acestei tradiții și să lase socialiștilor un mandat, iar ei să preia celălat mandat. Bineînțeles, socialiștilor nu le-a plăcut această idee.
O criză ce poate fi depășită prin negociere PPE – S&D
Este de așteptat ca până la summit-ul din 27-28 iunie, când au loc primele discuții oficiale pe structura de putere, această ”criză” să fie depășită, mai ales că PPE are nevoie de socialiști pentru a o impune pe Ursula von der Leyan pentru un nou mandat de președinte al Comisiei Europene.
Cel mai probabil, socialiștii vor rămâne cu cele 2 mandate de președinte al Consiliului, iar PPE va primi alte compensații pentru performanță electorală. O altă ipoteză vizează o negociere pe termen mai lung, în care PPE și S&D să facă o rotație a președinților Parlamentului și Consiliului pentru cel de-al doilea mandat de 2,5 ani, în condițiile în care Roberta Metsola (PPE) nu poate deține decât un singur nou mandat la șefia Parlamentului.
Pericolul vine dinspre extrema dreaptă
Un prim semn că partidelor de centru le va fi greu să dicteze noua structură de putere a fost observat de Politico: Giorgia Meloni a ajuns la reuniunea informală de la Bruxelles nemulțumită că liderii UE încep discuțiile pentru funcții fără o analiză a rezultatelor alegerilor.
Giorgia Meloni, prim-ministru al Italiei, are un loc asigurat în Consiliu, dar este și lider al partidului Frații Italiei, membru al familiei politice ECR, care are rezultate bune în toată Europa. La fel ca PPE, și Giorgia Meloni consideră că aceste rezultate trebuie să se reflecte în noua structură de putere a UE.
Pe aceeași lungime de undă se află și Viktor Orban, care a scris luni pe X: „Nu le pasă de realitate, nu le pasă de rezultatele alegerilor europene și nu le pasă de voința poporului european”. De altfel, premierul maghiar și Marinne Le Pen, lider al Adunării Naționale din Franța, sunt angajați în negocieri intense pentru crearea unui pol de dreapta în PE, care să conțină ECR, ID și nou-intrații în Parlament cu orientări similare.
Teoretic, un asemenea grup ar putea egala ca număr de voturi PPE și ar putea influența puternic deciziile Parlamentului European. Acesta este și argumentul cu care Viktor Orban încearcă să convingă radicalii să treacă peste orgolii și interese și să se unească.
Dacă ECR și alți jucători din dreapta radicală, precum Fidesz și AfD, ar putea să depășească rapid diferențele și să formeze un mega-grup înaintea Consiliul din 27 iunie, toate înțelegerile cu privire la împărțirea puterii vor fi oprite.
Este clar că Budapesta se gândește deja la asta. „Nu vom ceda! Vom uni forțele dreptei europene și vom lupta împotriva birocraților pro-migrație și pro-război”, a scris pe Twitter Viktor Orban.
***
