Ponderea efectivă a energiei în coșul prețurilor de consum a crescut semnificativ ca urmare a impactului indirect al costurilor mai mari de pe lanțurile de producție, de la materiile prime spre prețurile finale ale produselor.
Oricum, marile scumpiri energetice au determinat direct creșterea inflației, prin ponderea consumului energetic în coșul acesteia.
În plus, efectul este amplificat de valorile mari de intensitate energetică, adică ale consumului sporit de energie din cauza diferitelor grade de ineficiență energetică ale diferitelor sectoare economice.
Așa se face că, deși energia are o pondere directă relativ mică în coșul indicelui prețurilor de consum (IPC), ponderile efective ale prețurilor energiei cresc, dacă sunt calculate incluzând costurile energetice ale producătorilor de diferite alte mărfuri, potrivit unei analize a Băncii Naționale a României (BNR).
Cum se propagă scumpirea energiei: la consumatori și la producători deopotrivă
Ponderea deținută direct de energie în coșul IPC, este de 4,6 % la electricitate și de 3,1% la gaze naturale. Dar efectul asupra coșului de consum vine și indirect, prin scumpirea pe întregul lanț al celorlalte produse.
Dar „șocul de pe piața energiei se transmite în rata anuală a inflației și prin intermediul costurilor de producție, energia reprezentând un input în procesul de fabricație, alături de materii prime, materiale, forță de muncă”, relevă analiza BNR.
Ponderea cheltuielilor cu energia variază între 1 % și 3% în industriile producătoare de bunuri de consum, „direct relevante pentru prețurile finale, potrivit datelor bilanțiere disponibile pentru anul 2020”, spune BNR în raportul asupra inflației, publicat joi.
Dar, dacă se adaugă și influența indirectă a creșterii costurilor de producție din cauza scumpirii energiei, în sectoarele situate în amonte pe lanțul de producție, ponderile în coșul IPC cresc până la aproape 5% pentru bunurile alimentare și a confecțiilor, la circa 7% pentru farmaceutice și mobilă, respectiv la peste 8% în cazul electrocasnicelor.
S-au înregistrat ponderi efective mai mari ale energiei, ca sumă a impactlui direct cât și indirect, pe lanțul de producție, la :
- 22% în distribuția apei,
- peste 14% în industria chimică, industria extractivă, a mineralelor nemetalice ,
- între 10 și 14% în industria auto, de mașini și echipamente, și metalurgia.
În plus, într-o a doua rundă de influențe, vin cu alte presiuni dinspre așteptările inflaționiste și mărimea veniturilor.
Ineficiența energetică pune și ea umărul la inflație
Potrivit raportului BNR, efectele scumpirii energiei se propagă în economie, „viteza și amplitudinea transmisiei depinzând de gradul de intensitate energetică presupus de fiecare activitate”.
Intensitățile energetice ale diferitelor sectoare exprimă, în fond, lacunele de eficiență energetică. Valori mari ale intensității energetice indică un consum mare de energie pentru fiecare leu de venit încasat pe mărfurile produse.
Impactul inflaționist este „cu atât mai amplu cu cât procesul de producție este mai intensiv din punct de vedere energetic, cele mai expuse ramuri fiind cele care produc bunuri intermediare sau de capital”, potrivit raportului.
Și de acum încolo, „șocul de pe piața energiei se va transmite în rata anuală a inflației și prin intermediul costurilor de producție, energia reprezentând un input în procesul de fabricație, alături de materii prime, materiale, forță de muncă”.
Impactul scumpirii energiei asupra creșterii: 0,4 pp.
Impactul cumulat al creșterii prețurilor bunurilor energetice asupra dinamicii PIB real este proiectat la aproximativ -0,4 puncte procentuale în următorii doi ani, spune analiza BNR.
Creșterea prețurilor bunurilor energetice, precum și a prețurilor altor materii prime și materiale se vor reflecta în următoarele perioade și asupra dinamicii PIB real, „într-o manieră contracționistă”, spune BNR.
Iar efectele vor persista „cel puțin o perioadă de timp” – exprimare care în limbajul BNR înseamnă „destul de mult timp”.
La toate acestea mai trebuie adăugat faptul că, cel puțin până acum, scumpirea energiei s-a transmis prin intermediul costurilor de producție ale altor mărfuri mai puternic decât prin tarifele energetice ale populației. Acestea vor crește vertiginos abia de acum încolo, ca urmare a termenelor contractuale și și mai mult după 31 martie, când va înceta plafonarea administrativă a prețurilor.
Urmărește-ne pe Google News
