România a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, primul eveniment oficial- ceremonia de deschidere a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene- urmând să fie organizat, la București, pe data de 10 ianuarie.
Evenimentul, în organizarea SGG, va prilejui vizita președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și o reunine a Colegiului Comisarilor, găzduită la Palatul Victoria.
Sub mandatul României, două sunt momentele care vor influența viitorul UE:
- ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (29 martie 2019)
- alegerile pentru noul Parlament European (23-26 mai 2019)
Alegerile europene vor influența masiv ”performanța” României în ceea ce privește finalizarea dosarelor în lucru, fiind de așteptat ca energiile politice să fie concentarte în special pe campania electorală, mai puțin pe finalizarea dosarelor în lucru.
Exemplul concludent: Comisia a renunțat deja la ideea adoptării rapide a următorului Cadru Financial Multianual al UE, o decizie în acest domeniu fiind așteptată, cel mai devreme, în toamna anului 2019.
De cealaltă parte, privită din perspectiva Bucureștiului, o președinție de succes ar însemna accederea României în Spațiul Schengen.
Pe parcursul exercitării președinției Consiliului UE, România este responsabilă de organizarea reuniunilor oficiale și informale ale acestui organ de decizie al UE care grupează, în ”configurații” structurate pe domenii, miniștrii de resort din țările membre.
Reuniunile oficiale se desfășoară în majoritate la Bruxelles, excepția notabilă constituind-o organizarea summit-ului UE la Sibiu, pe data de 9 mai.
Reuniunile informale urmează să fie organizate în principal în România.
Calendarul evenimentelor politice organizate în România în luna ianuarie este:
- 10 ianuarie, reuniune informală a directorilor politici Afaceri Externe, organizată la Cluj-Napoca, la Centrul de Cultură Urbană. Organizator MAE
- 17 ianuarie, reuniune informală a directorilor politici în domeniul Apărării, organizată la București, la Palatul Parlamentului. Organizator. Organizator MApN.
- 17 ianuarie, reuniune informală a directorilor pe tema schimbărilor climatice, organizată la București, la Palatul Parlamentului. Organizator Ministerul Mediului.
- 21 ianuarie, reuniune informală a directorilor generali pentru Afaceri Europene, organizată la București, la Palatul Parlamentului. Organizator MAE.
- 21 ianuarie, Grup de lucru experți privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, organizată la Timișoara, la Consiliul Județean. Organizator Ministerul Mediului.
- 28 ianuarie, Ziua Europeană a Protecției Datelor, organizată la București, la Palatul Parlamentului. Organizator Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
- 29 ianuarie, Seminar privind pregătirea pentru dezastre cu probabilitate redusă de producere, dar cu impact major- Direcții viitoare, organizat la București, la Hotel capital Plaza. Organizator MAI, ISU
- 30 ianuarie, Reuniunea informală a miniștrilor apărării, organizată la București, la Palatul Parlamentului. Organizator MApN
- 30 ianuarie, Grup de lucru experți privind adaptarea la schimbările climatice, organizat la Timișoara, la Consiliul Județean Timiș. Organizator Ministerul Mediului.
Președinția Consiliului UE este asigurată prin rotație, în mandate de șase luni, de țările membre UE.
Pentru continuitatea politicilor europene, țările sunt grupate în trio-uri: de la 1 ianuarie 2019 debutează trio-ul România-Finlanda-Croația; anterior președinția fiind asigurată de Estonia-Bulgaria-Austria.
Consiliul UE reprezintă statele membre, dar la reuniuni participă un ministru din fiecare guvern al statelor UE, în funcție de tema reuniunii. Fiecare ministru din Consiliu este împuternicit să asume angajamente în numele guvernului pe care îl reprezintă.
Românii-cheie de la Bruxelles
Într-o analiză dedicată președinției României, Politico prezintă 19 români în funcții-cheie într-un moment în care guvernul de la București – care a ales ”coeziunea” drept motto al președinției sale– este acuzat de abandonarea eforturilor anticorupție și a valorilor UE.
”România s-a confruntat de timpuriu cu întrebări privind pregătirea sa, sau mai degrabă lipsa acesteia, pentru a prelua frâiele elaborării politicilor UE pe partea de atribuții ale Consiliului. Pentru a dovedi că temerile sunt eronate, președinția României va trebui să dea un impuls hotărâtor câtorva dosare legislative care încă așteaptă undă verde în negocierile interinstituționale, înainte de alegerile europene. Acestea variază de la normele privind transparența alimentelor la eforturile de reglementare a comerțului electronic”, scrie Politico, care îi prezintă succint pe cei 19 români ”de la Bruxelles pe care trebuie să îi știi”.
Printre aceștia: Luminița Odobescu– reprezentant permanent al României la Uniunea Europeană, Corina Crețu– comisar european, Achim Irimescu– agricultură, Ramona Niță– telecomunicații și securittate informatică, Lucian-Petru Dobrogeanu– protecția și păstrarea datelor, Corina Panaitopol– domeniul drepturilor de autor, Karina Stan– reglementărilor privind platformele-business, Dana Mănescu– comunicare, Siegfried Mureșan, europarlamentar, Dana Grădinaru, comunicare online, Valentina Pop– comunicare, Marian Jean Marinescu– europarlamentar.
