Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că va sesiza luni Curtea Constituţională (CCR) în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională declanșat de procurorii DNA atunci când au deschis dosarul Belina.
CCR ar trebui să spună dacă procurorii pot investiga oportunitatea și împrejurările adoptării unei hotărâri de guvern, după ce în februarie a constatat existența unui conflict de natură constituțională, tot între executiv și DNA, din cauza Dosarului OUG 13.
Curtea Constituțională a decretat atunci că procurorii nu pot verifica oportunitatea unei legi sau OUG.
Liviu Dragnea anunțase o astfel de sesizare pe cazul Belina încă din luna septembrie, însă ministrul Justiției, Tudorel Toader, cel căruia i s-a cerut inițial să se adreseze CCR, a explicat că nu are astfel de atribuții:
„Prim-ministrul este subiect de sesizare a CCR, după cum şi preşedintele Senatului, după cum şi preşedintele Camerei Deputaţilor, în niciun caz ministrul Justiţiei nu este abilitat să sesizeze CCR.
În cadrul Guvernului, primindu-se această solicitare, această dezbatere, în mod firesc, premierul s-a adresat Ministerului Justiţiei, ministrului Justiţiei să facă acel draft de posibilă sesizare. Ministerul Justiţiei l-a făcut, mai departe este problema decidenţilor, oricine poate sesiza fie Guvernul, fie preşedintele Camerei Deputaţilor, fie preşedintele Senatului”, a spus Tudorel Toader.
Afacerea Belina
În acest caz, al insulei Belina, fostul vicepremier Sevil Shhaideh este urmărit penal pentru abuz în serviciu, iar Rovana Plumb nu poate anchetată, deoarece Parlamentul a refuzat cererea DNA de ridicare a imunității acesteia.
Ambele și-au pierdut postul de ministru, după ce premierul Mihai Tudose a spus că nu mai poate continua cu doi membri ai Guvernului care au probleme cu justiția și din această cazuă crează probleme de percepție în străinătate:
„Sunt trei (miniştri – n. red.) cu probleme, care, într-adevăr, creează probleme şi la nivel de percepţie publică, şi la nivel de Comisie Europeană”, afirma premierul„, declara în urmă cu 10 zile Mihai Tudose.
Procurorii DNA susţin că în 2013, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, situate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar câteva zile mai târziu, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.
DNA îi acuză pe cei doi miniştri că au contribuit la adoptarea nelegală a hotărârii de guvern prin care a fost transferată insula Belina din patrimoniul statului în cel al Consiliului Judeţean Teleorman.
Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege, spune DNA.
Scoaterea din proprietatea statului s-a făcut pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”, dar hectarele respective au ajuns, în realitate, la Tel Drum.
Potrivit unui raport, publicat de Rise Project și atribuit Direcţiei Generale de Protecţie Internă, proprietarul real al companiei Tel Drum, care a obținut numeroase contracte cu statul, ar fi Liviu Dragnea, deținătorul pachetului majoritar de acțiuni la purtător ale firmei.
Raportul DGPI, intitulat “Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”, descrie o “reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ”, prin care Liviu Dragnea ar fi fraudat fonduri europene şi guvernamentale. Documentul prezintă afacerile cu bani publici ale grupării și vorbește despre zeci de licitaţii câștigate de Tel Drum, lucrări fictive, donaţii suspecte la partid, cercuri relaţionale şi de influenţă.
Cronologia afacerii:
În noiembrie 2013, Cabinetul Victor Ponta emite HG 943 prin care Insula Belina și Bratul Pavel trec de la Apele Romane la CJ Teleorman
Ianuarie 2014 – Teldrum preia cele 80 de ha, după ce semnează trei contracte acordate de CJ Teleorman ilegal, fără licitație
16 martie 2014 – Teldrum îi cere CJ dreptul de a concesiona terenul unei firme chineze
27 martie 2014 – CJ supune la vot solicitarea Teldrum
