Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

de Razvan Diaconu , 9.7.2018

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre suspendarea lui Klaus Iohannis va continua în PSD și în coaliție, deoarece refuzul președintelui de a o demite la Laura Codruța Kovesi nu era singurul motiv pentru acest demers.

Discuția despre suspendare nu era generată doar de această încălcare a Constituției, ci de un complex de abateri constituționale ale președintelui. Este doar un exemplu faptul că și-a făcut un obicei de a bloca și întârzia aproape orice lege a Parlamentului și aproape orice inițiativă a Guvernului dacă este interpus și dumnealului pe circuit. Discuția despre suspendare va continua în partid și vom discuta și în coaliție”, a precizat Liviu Dragnea.

UPDATE: Comisia Europeană poate fi nevoită să-și reevalueze concluzia referitoare la sustenabilitatea luptei anticorupție din România, dacă ar fi pusă sub semnul întrebării capacitatea Direcției Naționale Anticorupție de a-și menține istoricul bun al rezultatelor în circumstanțe dificile, a declarat luni un purtător de cuvânt a executivului comunitar, citat de Hotnews:

„Independenţa sistemului judiciar şi capacitatea lui de a lupta cu corupţia este de o importanţă capitală. Capacitatea DNA de a-şi face treaba în circumstanţe deosebite a fost un semn de stabilitate. Dacă această capacitate va fi pusă la îndoială vom reevalua situaţia”.

UPDATE: „Ambasada SUA își reafirmă angajamentul îndelungat de a sprijini lupta României împotriva corupției. România este model regional în privința luptei împotriva corupției. Facem apel la România să mențină și să sprijine puternicele sale instituții de luptă împotriva corupției”, arată reprezentanţa diplomatică americană la Bucureşti.

UPDATE: Anca Jurma (foto), procuror DNA, este persoana delegată luni, de procurorul general, Augustin Lazăr, în funcția vacantată prin demisia Laurei Codruța Kovesi.

Este consilier al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și “a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuțiile de procuror șef al Serviciului de cooperare internațională și programe din cadrul DNA”, menționează un comunicat al Parchetului General.

Anca Jurma (52 de ani), este procuror în DNA din 2002, iar înainte a fost procuror la Parchetul General.

A absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1990, a urmat mai multe cursuri și specializări postuniversitare în străinătate, inclusiv un internship de o lună la Direcţia Naţională Antimafia din Italia.

Potrivit CV-ului acesteia, din 2004 este expert evaluator GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei, structură din cadrul Consiliului Europei) și cunoaște trei limbi străine – engleza, franceza și italiana.

UPDATE: Ministerul Justiţiei a anunţat, luni, declanșarea procedurii pentru selectarea persoanei care va fi propuse de ministrul Tudor Toader pentru a ocupa postul de procuror-șef al DNA.

Selecția se va desfăşura începând de marți și până la 30 iulie. 

Procedura:

  • după înscrierea candidaților, cei care îndeplinesc condițiile vor susține un interviu în fața ministrului Justiției
  • ministrul va transmite propunerea sau propunerile CSM pentru aviz (consultativ)
  • președintele Klaus Iohannis numește procurorul șef al DNA. Poate refuza motivat propunerile, Modificarea Legii statutului magistraților prevede că șefu statului poate respinge o singură propunere (tot motivat).

Procurorul general, Augustin Lazăr, are posibilitatea de a delega un interimar, cu atât mai mult cu cât CSM-ul intră în vacanță, așa încât este posibil ca un aviz să nu poată fi emis până în septembrie.

Pot fi propuși pentru numirea în funcțiile de conducere procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror. Condiția de vechime trebuie îndeplinită până la data susținerii interviului în fața ministrului justiției. 

UPDATE: Cel care preia interimatul la conducerea DNA, până când procurorul general desemnează o persoană, este Marius Iacob, unul dintre adjuncții Codruței Kovesi. Celălalt procuror-șef adjunct, Călin Nistor, este în concediu.

UPDATE 12.35: Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei și coduri penale, Florin Iordache, a declarat, după revocarea Codruței Kovesi, că nu se mai pune problema suspendării din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis, odată ce acesta a anunţat revocarea din funcţie a procurorului-şef al DNA.

UPDATE 12.30: Propunerea de revocare din funcție nu a întrunit condițiile prevăzute de lege, întrucât CSM a dat aviz negativ, iar decretul de demitere emis de președinte lasă un mare semn de întrebare, a declarat luni Laura Codruța Kovesi, în ultimul discurs ținut în calitate de procuror-șef al DNA.

Ea pleacă forțat din fruntea instituției, după cinci ani de la numire și cu un an înainte de a i se încheia al doilea și ultimul mandat de procuror-șef al DNA.

Înconjurată de personalul instituției, ea le-a mulțumit acestora, a mulțumit și populației și i-a îndemnat pe toți să nu abandoneze lupta anticorupție.

„Începând de azi nu voi mai lucra în DNA. Voi rămâne procuror. Vreau să adresez un mesaj colegilor mei: vă mulțumesc tuturor pentru curajul vostru, profesionalism. Vă mulțumesc că ați mers înainte indiferent de cât de atacați și umiliți am fost. 

Dragi colegi, ce am reușit să demonstrăm a fost că instituțiile publice din România lucrează legal și da, corupția poate fi înfruntă.

Episodul de azi nu e înfrângere. Modul în care se forțează modificarea legilor penale arată că vor protecție. (…) Este de bun simț să observăm că voința politică este pentru blocarea anchetelor, pentru blocarea Justiței”, a spus Laura Codruța Kovesi.

UPDATE 12.00: Decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din postul de procuror-șef al DNA a fost publicat în Monitorul Oficial.

***

Purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolski, a anunțat luni că președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare al Laurei Codruța Koveși, procuror șef al DNA.

„Hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de președintele României ci și de majoritatea politică”, a spus Mădălina Dobrovolschi, afirmând că prin decizia 358 din 2018 CCR a decis că președintele urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului șef al DNA.

Conducerea interimară a DNA va fi desemnată de către Procurorul general al României.

Decizia președintelui apare în ziua în care liderul PSD urma să ia o decizie privind demararea procedurii de suspendare a președintelui care, spunea Liviu Dragnea, întârzie în mod nepermis să pună în aplicare decizii ale CCR.

Judecătorii Curţii Constituţionale au dat publicităţii pe data de 7 iunie motivarea deciziei prin care îl obligă pe Klaus Iohannis să o revoce din funcţie pe şefa DNA. Motivarea deciziei are 133 de pagini. 6 dintre cei 9 magistraţi susţin că preşedintele României a încălcat Constituţia, prin refuzul de a o demite pe Codruța Kovesi. În acelaşi document de 133 de pagini ceilalţi trei judecători au interpretat Constituţia diametral opus şi au concluzionat că şeful statului a acţionat legal.

Potrivit documentului publicat în Monitorul Oficial, majoritatea a interpretat Constituţia în sensul căPreşedintele României îi poate opune Ministrului Justiţiei un drept de veto limitat. Preşedintele României îi poate opune numai dreptul său de a verifica legalitatea propunerii, putând-o refuza doar în cazul în care propunerea nu respectă condiţiile legii”.

Pe 5 iunie, întrebat dacă îi este teamă că ALDE și PSD ar putea demara procedura de suspendare din funcție a președintelui, în cazul în care va refuza revocarea din funcție a șefei DNA, Klaus Iohannis a răspuns: „Am văzut că sunt foarte mulţi preocupaţi de suspendare. Eu nu sunt preocupat de suspendare. Nu mi-e teamă de nicun fel de încercare de suspendare.”

Cronologia revocării

  • Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut în februarie demiterea din funcție a procurorului – șef al DNA, pe baza unui raport de evaluare ce conținea “20 de acte și fapte d entolerat” ale Laurei Codruța Kovesi.
  • Secția de procurori a CSM a dat aviz negativ, din cei șapte membri votând pentru înlăturarea Laurei Codruța Kovesi doar ministrul Justiției. “În cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltării celor 20 de motive, nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate, nefiind specificată expres componenta managerială vizată”, menționa CSM în avizul emis pe 27 februarie.
  • În aprilie, președintele a respins cererea ministrul Justiției de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, considerând performantă activitatea DNA. “Motivele invocate de ministrul Justiției nu m-au convins să dau curs cererii”, anunța șeful statului.
  • 30 mai – CCR a admis sesizarea Guvernului și a decis că “preşedintele trebuie să emită decretul de revocare a şefei DNA, întrucat şeful statului nu poate decide asupra oportunităţii revocării, ci numai asupra legalităţii ei”.
  • 7 iunie – a fost publicată motivarea deciziei CCR.

Cazuri în care deciziile CCR nu au fost aplicate niciodată (ori au fost aplicate cu întârziere)

  • Referendumul din 2009 pentru reducerea numărului de parlamentari. Au participat la vot aproape 51% dint totalul alegătorilor, iar 72,32% din cei prezenți s-au exprimat în favoarea unei singure camere parlamentare, cu cel mult 300 de aleși. CCR a validat referendumul, dar măsura a fost ignorată în toți acești ani. Dimpotrivă, în loc de 470 de parlamentari în 2008, în 2012 au fost validați 588 de senatori și deputați.
  • OUG 55 privind traseiștii. În 2014, CCR a declarat neconstituțională OUG 55 care suspenda pentru 45 de zile reglementarea ce anula mandatul de ales local în cazul trecerii la alt partid. Aaproape 500 de primari au trecut atunci la PSD, fără a suporta consecințele transferului. OUG a fost respinsă abia în 2017, la doi ani și jumătate de la aplicarea ordonanței. Nu s-a mai pus problema sancțiunilor, deoarece mandatul se încheiase deja. Este un caz similar situației de acum – președintele poate amâna aplicarea deciziei CCR până cu o zi înainte de expirarea mandatului Laurei Codruța Kovesi, în mai 2019.
  • Decizia CCR din iulie 2014 prin care unui ales declarat de instanță incompatibil sau în conflict de interese i se interzice să ocupe trei ani altă funcție similară, sau mai înaltă. Pentru a-i păstra în structura de vârf a partidelor pe cei care aveau probleme de integritate, PSD și ALDE le-au permis unor aleși locali (consilieri locali sau județeni, președinți de consilii județene, primari etc.) să candideze la parlamentare, în pofida deciziei CCR. În această situație s-au aflat mai mulți parlamentari, printre care și Steluța-Gustica Cătăniciu (ALDE, membru al Comisiei parlamentare speciale care se ocupă d emodificarea legilor Justiției), Ioan Sorin Roman (PSD), Matei Suciu (PSD), Ovidiu Marciu (PSD) ș.a.m.d.
  • Pe de altă parte, nici CCR nu respectă hotărârile definitive ale instanței. Curtea de Apel București a constatat definitiv că CCR a încălcat dreptul constituțional la liberă informare al unei persoane (Ioana Dogioiu, senior editor la Ziare.com) și a obligat Curtea Constituțională să pună la dispoziția acesteia informațiile cerute. Era vorba despre un subiect dezbătut la discutarea sesizării Bombonicăi Prodan (fosta soție a lui Liviu Dragnea). Decizia CAB a fost pronunțată pe 30 mai 2018, însă CCR nu a furnizta nici până acum informațiile solicitate, așa cum i-a impus CAB.
  • Nici CCR  nu respectă propriile-i decizii. Decizia CCR din 4 mai 2018 declara neconstituțională situația în care un judecător constituțional ocupă poziția pentru mai mult de nouă ani, mandatul stabilit prin lege. Cu toate acestea, judecatorul Petre Lazaroiu se află de 10 ani pe acest post. Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, fost parlamentar PSD și  consilier al președintelui Ion Iliescu, susține că neaplicarea retroactivă a deciziilor înseamnă în acest caz că mandatul lui Petre Lăzăroiu se va încheia anul viitor (când acesta va avea 11 ani la CCR). Și această situație este similară cu decizia privind revocarea Laurei Codruța Kovesi, întrucât președintele ar putea fi obligat să accepte cererea ministrului Justiției numai după o nouă solicitare a lui Tudorel Toader, adică parcurgerea din nou a întregii proceduri.

Reacții

Deputatul PSD Florin Iordache, fost ministru al Justiției, cel care a inițat OUG 13: “O decizie de normalitate, președintele a dat semnalul că respectă Constituția, chiar dacă a durat mai mult până a citit decizia. Instituția DNA nu stă într-un om, lupta anticorupție trebuie să continue, trebuie să stopăm abuzurile. Viitorul șef DNA va întări legea.”

Dan Barna, președintele USR: “Preşedintele a respectat o decizie a Curţii Constituţionale, un lucru normal. Dincolo de asta însă lucrurile sunt mult mai grave şi contextual este mult mai grav. În momentul de faţă este fundamental necesar ca România să organizeze referendumul pe Justiţie, iniţiativa cetăţenească ‘Fără penali în funcţii publice’, pe care USR-ul o susţine cu toate resursele. Trebuie să devină o prevedere constituţională pentru că România a ajuns aici având penali în funcţii publice”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.7.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Kristalina Georgieva – FMI: Inegalitățile sociale pot duce la o criză globală la fel de „tulburătoare” ca aceea de acum 100 de ani

Adrian N Ionescu

Lumea riscă o criză cel puțin la fel de profundă, în deceniul următor, ca aceea declanșată în acum 100 de ani, cunoscută ca „Marea Depresie”.… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului nu riscă o nouă taxă auto, după eșecul celorlalte de până acum

Vladimir Ionescu

Guvernul nu va introduce în acest an o nouă taxă auto pe mașinile second-hand importate, pentru că au dat greș toate celelalte măsuri de acest… Mai mult

Stiri

Familia regală Emiratele Arabe Unite vrea să cumpere clubul de fotbal Dinamo

Vladimir Ionescu

Grupul de investiții Abu Dhabi Business Development, controlat de familia regală din Emiratele Arabe Unite, intenționează să cumpere Clubul de fotbal Dinamo București, potrivit unei… Mai mult

Europa

Ucraina: Preşedintele Zelenski a respins demisia premierului Honcearuk

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins vineri seară demisia prezentată în cursul dimineţii de premierul Oleksi Honcearuk (foto, stânga), care a luat această decizie după… Mai mult

Europa

FMI: Acordul dintre SUA şi China reduce dar nu elimină incertitudinile globale

Iulian Soare

Semnarea acordului comercial “Faza 1” între Statele Unite şi China va reduce, dar nu va elimina, incertitudinile care au afectat creşterea economiei mondiale, a afirmat… Mai mult

Stiri

România a fost condamnată de CEDO pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare

Vladimir Ionescu

România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că a încălcat dreptul la liberă exprimare al unui protestatar. Acesta a fost… Mai mult

Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult