Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuţia de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de ţiţei, gaze, cărbune şi rafinare.
Legea va intra în vigoare la trei zile după publicarea în monitorul Oficial.
Varianta inițială votată în Parlament a fost modificată săptămâna trecută, în Camera Deputaților, forul decizional, după ce președintele a decis întoarcerea acesteia în legislativ, în loc să o promulge.
″Textul prezintă neclarităţi şi dificultăţi de interpretare, putând genera situaţii care ar conduce la nerespectarea legislaţiei europene″, a fost argumentul coaliţiei de guvernare, care a decis eliminarea prevederilor reclamate de Iohannis.
Termenul de declarare şi plată a contribuţiei de solidaritate este 25 iunie.
Petrom ar urma să plătească circa 1,5 miliarde de lei, față de peste 3 miliarde în vechea Lege
Pentru OMV Petrom, taxa este pe care trebuie s-o plătească este 350 de lei pe tona de țiței rafinat. În condițiile în care compania a anunțat în raportul său anual că a procesat la Rafinăria Petrobrazi 4,241 milioane de tone de petrol, contribuția sa la fondul de solidaritate ar urma să fie de aproape 1,5 miliarde de lei.
Conform estimărilor făcute după proiectul inițial de lege, care prevedea că plata taxei de solidaritate se datorează dacă cele două activiți (extracție + rafinare) ar fi avut o pondere mai mare de 75% din cifra sa de afaceri, indicau o contribuție suplimenatră la bugetul de stat cuprinsă 1 și 5 miliarde de lei.
Tocmai această prevedere a făcut obiectul cererii de reexaminare a președintelui, Petrom realizând mai puțin de 75% din cifra de afaceri din extracția și rafinarea petrolului.
Din lecturarea amendamentelor, cel puțin cele depuse până acum, reiese că toate celelalte companii vizate, cele mai mari fiind Romgaz și Rompetrol, vor plăti taxa așa cum se știa, pentru că nu se schimbă nimic pentru ele.
Controversele taxei de solidaritate
De la anunțul aduptării Ordonanței de Urgență, au apărut controversele privind pragul de 75% activitate de extracție și prelucrare pe care o companie trebuie să-l atingă în activitatea sa de exploatare a hidrocarburilor.
Era limpede că Romgaz se încadrează în acest criteriu, însă calculele OMV Petrom nu erau atât de clare, compania afirmând la acea dată că nu va plăti taxa, întrucât nu atinge acel prag. În replică, ministrul de Finanțe a asigurat în repetate rânduri – fără a se baza la acele momente pe un text legal – că OMV Petrom va plăti această taxă.
(Citește și: ”Adrian Câciu: OMV va plăti taxa de solidaritate”)
Guvernul s-a văzut nevoit să ceară lămuriri la Comisia Europeană, care a reexplicat Directiva, în sensul că a insistat pe procentul de 75%.
Noile încercări le legiuitorului român, de a redefini indicatorii luați în calcul, nu au lămurit fără dubii până acum dacă OMV Petrom se va încadra sau nu.
La sfârșitul lunii aprilie, statul român, care deține 20,7% din acțiunile Petrom, a refuzat să voteze situația financiară prezentată de companie în Adunarea Generală deoarece aceasta nu prevedea taxa pe solidaritate.
Romgaz și OMV Petrom sunt cei doi parteneri care urmază să investescă și să extragă gazele din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep.
****
Urmărește-ne pe Google News
