Moscova a anunțat vineri că a fost finalizat lucrările la gazoductul Nord Stream 2, care va crește dependența Europei de gazul rusesc și va ocoli un aliat cheie al UE, Ucraina.
Reacțiile nu au întârziat să apară: preşedintele polonez Andrzej Duda și-a anulat întâlnirea cu cancelarul german Angela Merkel, care era programată pentru sâmbătă în contextul vizitei şefei executivului german la Varşovia. La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va continua să lupte împotriva Nord Stream 2.
„Președintele Comitetului de conducere, Alexei Miller, a declarat că în această dimineață, la ora 08.45, ora Moscovei (05:45 GMT), construcția gazoductului Nord Stream 2 a fost complet finalizată”, prezintă DPA comunicatul Gazprom.
Conducta de gaz Nord Stream 2 urmează să dubleze aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia către Germania.
Ucraina este deconectată de la ruta gazelor rusești
Nord Stream 2 deviază aprovizionarea cu gaze naturale rusești de la ruta existentă care trece prin Ucraina, ceea ce face ca Ucraina, partenerul UE, să fie privată de taxele de tranzit pe care Rusia i le plătea.
Ucraina, află în conflict deschis cu Rusia din 2014 după ce Moscova a anexat Peninsula Crimeea, a avertizat Europa că noul gazoduct ar putea fi folosit de regimul de la Kremlin ca un mijloc de presiune geopolitică.
Rusia a redus deja aprovizionarea cu gaze către Ucraina.
Nord Stream 2 are o lungime de 1.224 km și urmează același traseu precum Nord Stream 1, gazoductul care a fost finalizat acum peste un deceniu. Prin intermediul Nord Stream 2, Germania poate primi un plus de 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Gazoductul Nord Stream 2 începe în orașul rusesc Vyborg și ajunge în Germania, în comuna Lubmin, care e situată lângă orașul Greifswald, trecând pe sub Marea Baltică.
Ucraina, Polonia și statele baltice își mențin dezacordul cu privire la Nord Stream 2
Proiectul Nord Stream 2 a fost puternic criticat de către Polonia și statele baltice, care se tem că Rusia îl va folosi ca armă geopolitică în disputele internaționale.
Un gest care accentuează această poziție: președintele Poloniei, Andrzej Duda, și-a modificat programul și a anunțat că nu se mai întâlnește sâmbătă cu cancelarul Angela Merkel.
Vineri, Pawel Soloch, şeful biroului securităţii naţionale al preşedintelui polonez, a declarat că întâlnirea programată pentru sâmbătă nu va loc din cauza „coincidenţei circumstanţelor şi nepotrivirii” programelor, transmite Agerpres.
La rândul său, Ucraina a rămas pe poziții: purtătorului de cuvânt al președintelui ucrainean a declarat vineri că țara va continua să lupte împotriva proiectului chiar și după lansarea aprovizionării cu gaze naturale din Rusia.
Kievul a primit totuşi „garanţii” de la Berlin şi Washington cu privire la menţinerea tranzitului de gaz rusesc pe teritoriul său „timp de cel puţin zece ani”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Însă, pe termen lung, proiectul va priva Ucraina de cel puţin 1,5 miliarde de dolari pe an, sumă pe care ea o primeşte în prezent pentru tranzitul de gaz rusesc pe teritoriul său.
Oficialii ucraineni au catalogat în repetate rânduri conducta Nord Stream 2 drept o armă rusească şi o ameninţare la adresa securităţii Europei. În 2006 şi 2009, în timpul unor dispute cu Ucraina pe tema gazelor naturale, Gazprom a suspendat temporar tranzitul gazelor naturale spre Europa în plină iarnă.
SUA au aprobat proiectul doar după schimbarea administrației
La fel ca predecesorii, Barack Obama și Donald Trump, actualul președintele al SUA, Joe Biden, s-a opus inițial proiectului, spunând că este ”o afacere proastă” pentru Europa, care reprezintă în același timp un risc de securitate.
În ultimii ani, SUA au impus sancțiuni asupra diverselor entități care au colaborat la realizarea proiectului, provocând nemulțumiri ale Germaniei, fervent susținător al proiectului Gazprom.
Administrația Biden a renunțat brusc în luna mai la sancțiunile împotriva Gazprom. Vestea a fost primită cu bucurie la Berlin, dar a nemulțumit profund Ucraina.
Analiștii au spus că această mișcare este un compromis făcut de Casa Albă în raport cu Berlinul, pentru că SUA se bazează sprijinul Germaniei în fața altor provocări, inclusiv cea reprezentată de războiul geopolitic și comercial cu China.
Președintele Zelenski a declarat la momentul respectiv că renunțarea la sancțiuni este o victorie a lui Vladimir Putin. Administrația de la Casa Albă a reacționat ulterior, reafirmându-și sprijinul pentru Ucraina. În aceste condiții, Joe Biden l-a găzduit pe Zelenski la Washington la începutul lunii septembrie.
După întâlnire, Zelensky a declarat reporterilor că Biden l-a asigurat că SUA vor impune sancțiuni asupra conductei dacă vor exista „încălcări” din partea Rusiei, care ar crea probleme pentru securitatea energetică a Ucrainei.
