Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu (foto), se află în vizită în România, unde se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloș și liderul Senatului – Călin Popescu Tăriceanu.
Vizita face parte dintr-un turneu de lucru în care încearcă să obțină sprijin european pentru autoritățile Republicii Moldova, în condițiile în care UE și FMI au oprit finanțările din cauza unde pe 30 octombrie vor avea loc alegeri prezidențiale.
Luni, la ora 17.00, Andrian Candu va fi primit la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, care împlinește 57 de ani.
La Bruxelles, oficialul moldovean se va întâlni cu preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European – Elmar Brok, și cu şeful Departamentului pentru ţările Parteneriatului Estic din cadrul Serviciului European pentru Acţiune Externă – Dirk Schuebel.
De asemenea, va mai discuta cu președintele Senatului – Christine Defraigne, directorul general pentru politica de vecinătate și negocierile pentru extindere din cadrul Comisiei Europene – Christian Danielsson.
De asemenea, Andrian Candu va participa la un dineu oficial oferit în onoarea sa de către Altețele Lor Regale Principesa Astrid și Principele Lorenz ai Belgiei.
Președintele Klaus Iohannis a semnat în luna mai decretul de promulgare a Legii pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova.
Legea a fost trimisă la reexaminare de președintele Klaus Iohannis în noiembrie 2015, care preciza atunci că, din cauza contextului politic de la Chișinău, nu era oportună aprobarea acestui document, atâta vreme cât nu exista certitudinea continuării procesului de reforme.
Puterea de la Chișinău, refuzată inițial la Washington și la Bruxelles
În condițiile în care acordurile cu FMI și cu Comisia Europeană sunt suspendate după descoperirea furtului unui miliard de euro din băncile moldovenești, puterea de la Chișinău, formată ca rod al manevrelor lui Vlad Plahotniuc, se confruntă cu serioase probleme financiare și încearcă pe toate căile să redeschidă finanțările internaționale.
Guvernul condus de Pavel Filip, care mimează reforma de luni bune, a încercat să negocieze la Bruxelles deblocarea finanțărilor europene.
În paralel, și asta a oprit orice discuție cu Comisia Europeană, puterea a început să facă presiuni asupra ambasadorului UE la Chișinău, Pirkka Tapiola.
Acesta a exprimat frecvent nemulțumiri legate de modul cum se derulează reformele, respectiv investigațiile în dosarul, vechi de un an, al furtului din bănci. Cum declarațiile critice nu s-au oprit așa cum i s-a sugerat, ambasadorul a devenit ținta supravegherii constante și a unor atacuri media, după modelul celor la care a fost supus fostul ambasador al Statelor Unite la Moscova, Michael McFaul, după declanșarea conflictului din Ucraina.
”Negocierile” cu FMI au fost asumate chiar de Vlad Plahotniuc, care pe 3 și 4 mai a mers la Washington, să tatoneze terenul pentru un acord. Singura concesie făcută oligarhului moldovean a fost aceea că FMI a promis să trimită la Chișinău o echipă de experți, care însă nu a primit mandat să semneze niciun acord cu guvernul Republicii Moldova.
În aceste condiții, ajutorul financiar din România, vital pentru menținerea pe linia de plutire a guvernului de la Chișinău, este ultima soluție a puterii din Moldova.
În ultima perioadă, SUA și UE au început să transmită mesaje mai binevoitoare față de guvernul de la Chișinău.
