Preşedintele la Parlament: ce-a mai rămas din revizuire, ce s-a ales de regionalizare

Preşedintele Traian Băsescu le-a cerut, luni, parlamentarilor să voteze proiectul de revizuire a Constituţiei, cu prevederile introduse de el, inclusiv cele referitoare la eliminarea prezumării caracterului licit al averilor, arestarea parlamentarilor fără să fie nevoie de încuviinţarea Camerei Deputaţilor sau Senatului, limitarea deficitului bugetar, trecerea la Parlamentul unicameral şi reducerea numărului de aleşi.

Cum a argumentat Băsescu:

• * Unicameralul şi împuţinarea parlamentarilor. ”În primul rând, transpune rezultatul referendumului din toamna anului 2009 şi anume: trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maxim 300 de persoane. Consider că este o obligaţie constituţională care decurge din art.2 al Constituţiei României, pe care îl citez: <(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu>. Sunt motive temeinice pentru schimbarea structurii Parlamentului, deoarece în actualul sistem bicameral cele două Camere ale Parlamentului se comportă ca într-un sistem monocameral, prin adoptarea tacită a legilor în prima Cameră sesizată şi reprezentativitatea identică a senatorilor şi deputaţilor. Acest sistem are avantajul că nu s-ar mai întâmpla ce se întâmplă marţea, când se votează zeci de legi, şi foarte puţini ştiu ce s-a întâmplat. Totodată, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative, în procedură de urgenţă, prin reducerea termenului de 30 de zile, la cererea Guvernului sau din propria iniţiativă”.
• * Instituirea unei răspunderi a magistraţilor. ”În acest sens, am propus ca reglementarea răspunderii judecătorilor şi procurorilor să se realizeze prin lege organică. Fac o paranteză. Deja avem mult prea multe hotărâri, decizii la CEDO care amendează statul român sau pun la plată statul român pentru că mulţi dintre petenţii, petiţionarii din România nu-şi găsesc dreptatea în justiţia românescă. Stabilirea răspunderii magistraţilor reprezintă un element important în aprecierea eficienţei justiţiei”.
• * Angajarea răspunderii guvernului pe legi. ”Am introdus o restricţie, respectiv posibilitatea Guvernului de a-şi angaja răspunderea o singură dată în aceeaşi sesiune, cu excepţia proiectului legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat”.
• * Suspendarea preşedintelui. ”Un alt aspect vizat de către proiectul de revizuire a Constituţiei îl reprezintă condiţionarea procedurii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României de avizul favorabil al Curţii Constituţionale,întrucât numai Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei. Prin această modificare se asigură că demersul Parlamentului de suspendare a şefului statului este unul constituţional şi se realizează un echilibru al raporturilor dintre Preşedinte şi Parlament cu privire la suspendarea din funcţie”.
• * Termenul de 10 zile pentru ca parlamentul să se pronunţe asupra formării Guvernului. ”Aşa cum este scrisă acum Constituţia, nu este posibilă coabitarea, decât dacă Preşedintele devine un instrument al unei majorităţi, cât de fragile dar majoritate. Pentru că oricând poate fi suspendat printr-un vot al majorităţii parlamentare. Deci, aşa cum este scrisă acum, Constituţia exclude coabitarea. Pentru celeritatea procedurii parlamentare de învestire a Guvernului şi pentru a nu se prelungi foarte mult situaţiile de criză guvernamentală, am propus instituirea unui termen de 10 zile pentru ca Parlamentul să se pronunţe asupra formării noului Guvern, în caz contrar, după trecerea acestor 10 zile, guvernul propus va fi considerat respins, iar Preşedintele va desemna un alt prim-ministru”.
• * Deficitul bugetar plafonat la 3% din PIB. ”Statul român are obligaţia de a evita deficitul bugetar excesiv încadrând acest deficit într-un maxim de 3% din PIB şi datoria publică într-un maxim de 60% din PIB. De asemenea, am propus ca împrumuturile externe să se facă, de regulă, numai pentru investiţii, pentru a evita împrumuturile destinate consumului. De la aceste restricţii am avut în vedere şi două excepţii:1. În cazul producerii unei catastrofe naturale sau ivirii unor situaţii excepţionale cu impact negativ semnificativ asupra finanţelor publice, sau 2. Pentru prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale sau ale unui dezastru deosebit de grav. Cu acordul majorităţii membrilor Parlamentului, vor putea fi contractate, în aceste situaţii, şi alte împrumuturi externe. (…) După cum ştiţi foarte bine, în Uniunea Europeană există declanşată o criză a datoriilor statelor, o criză a datoriilor suverane. Analiza care s-a făcut chiar la acest consiliu, împreună cu preşedintele Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, dar şi cu şefii de stat şi de guvern, a confirmat ceea ce eu spun de câteva luni, şi vreau să vă spun acum, în faţa Parlamentului, pentru ca şi unii şi alţii să ştim acelaşi lucru: statele sunt în dificultate din două motive, în primul rând este din cauza costurilor foarte mari de funcţionare a statelor, materializate prin număr excesiv de angajaţi şi salarii mult mai mari decât statul poate oferi în mod normal; şi a doua cauză a crizei datoriilor suverane este legată de cheltuielile foarte mari cu programele excesive de asistenţă socială. Când s-au apropiat alegerile, au pierdut hăţurile finanţelor publice şi au ţinut să tot înfiinţeze programe prin care să dea tot mai mulţi bani publici către populaţie pentru voturi. Deci nu este România singura ţară în care politicienii au avut neinspiraţia să cumpere voturi cu bani publici, dar noi avem şansa uriaşă că datoria noastră încă nu a ajuns la 60%, nu a ajuns la 80%, nu a ajuns la 100%, nu a ajuns la 150%, ca în alte ţări ale UE. De aceea, dându-vă şi cifrele: spre exemplu, cheltuielile anul trecut, cu programele sociale, dincolo de pensii, pe care nu le discutăm, cheltuielile cu programele sau incluzând şi cheltuielile cu pensiile, cheltuielile cu programele sociale în România au reprezentat 46% din venitul bugetului de stat, repet 46% din venitul bugetului de stat. Au mai fost 25% cheltuielile cu salariile sectorului public fără administraţiile locale, şi am depăşit 70% numai cu aceste două cheltuieli fixe; nu mai punem cheltuieli materiale”.
• * Reţinerea unui suspect majorată de la 24 de ore la 48 de ore. ”Termenul de 24 de ore s-a dovedit în practică insuficient. Când s-a pus problema anchetării sau reţinerii unor grupuri mai mari, foarte mulţi au avut dificultăţi în a-şi asigura avocaţi iar, de multe ori, judecătorii au trebuit să judece noaptea la ora 2.00 sau la ora 3.00, din cauza termenului de 24 de ore. Cred că un termen de 48 de ore, este şi în avantajul celui suspectat, a celui reţinut, pentru că îşi poate asigura o apărare corespunzătoare, dar şi judecătorii pot să judece nu sub presiunea celor 24 de ore şi, mai ales, au timp să îi întrebe pe procurori şi despre soliditatea probelor”.
• * Imunitatea parlamentară. ”În momentul de faţă, foarte mulţi cetăţeni români cred că parlamentarii beneficiază de imunitate pentru ilegalităţi. Foarte puţini ştiu că orice parlamentar chemat la Parchet, trebuie să meargă ca orice cetăţean. Singurul lucru pentru care parlamentarul mai este protejat în faţa procurorilor este legat de arestare. Un parlamentar nu poate fi arestat fără aprobarea Camerei din care face parte. Cred că ar fi o mare greşeală dacă nu aţi accepta limitarea imunităţii acolo unde ea este de fapt în acest moment, cu excepţia, repet, a arestării, şi anume la ideea de imunitate pentru declaraţii politice şi pentru atitudini politice. Prin propunerile de revizuire cred că se realizează şi un echilibru deja, pentru că, dacă se va aproba articolul în care propun ca magistraţii, fie ei judecători sau procurori, să răspundă pentru erori, în baza unei legi organice, cred că echilibrul, de care este nevoie, se creează şi o astfel de lege ar fi de natură să pondereze tentaţia abuzurilor împotriva oricui, nu numai a parlamentarilor”.
• * Eliminarea prezumţiei de licit al averilor. ”În decizia Curţii Constituţionale veţi observa că, după ce Curtea Constiuţională îşi menţine punctul de vedere că trebuie menţinut, în alineatul 8, trebuie menţinută prezumţia că averea este licită, pe urmă, Curtea Constituţională dă drumul Parlamentului şi Guvernului să iniţieze o lege, prin care să se transpună în legislaţia română decizia 2005/212 JAI, din 24 februarie 2005. Această decizie este un act normativ european şi toate statele Uniunii Europene au avut obligaţia ca până în martie 2007 să implementeze această decizie în propria legislaţie. Dacă aţi observat, şi vecinii bulgari au anunţat că au adoptat legea, care va intra în vigoare la 1 ianuarie. Această decizie, ca şi legea vecinilor bulgari, se referă la confiscarea averilor ilicite, prin inversarea sarcinii probei. Deci la nivelul Uniunii Europene există, în toate legislaţiile statelor membre, mai puţin în legislaţia României şi a Bulgariei, soluţia de inversare a sarcinii probei pentru cei care au fost condamnaţi la minim un an de închisoare. De asemenea, decizia Consiliului pe Justiţie şi Afaceri Interne – acesta-i JAI – precizează dreptul şi obligaţia statului de a merge la confiscare extinsă. Este una din prevederile legislative care funcţionează pe tot teritoriul Uniunii Europene şi care vizează lupta împotriva corupţiei. Vreau să ştiţi că nu numai România este o ţară care are probleme legate de corupţie. Toate statele Uniunii Europene luptă împotriva corupţiei. Este adevărat, noi suntem mult mai puţin eficienţi. Deci acestea erau cele două articole asupra cărora vă rugam să reflectaţi”.
• * Preşedintele a renunţat să mai ceară Parlamentului, aşa cum anunţase săptămâna trecută, să introducă o nouă predevere în Constituţia revizuită, potrivit căreia „munca este prim furnizor de prosperitate”.

Regionalizarea: poate la toamnă. Mai întâi deconcentratele

Preşedintele Băsescu a vorbit parlamentarilor prezenti şi de rezultatul negocierilor în coaliţie pe reorganizarea administrativ teritorială a ţării. Cum UDMR nu a fost de acord cu varianta de 8 megajudeţe sau de 8 + 2, regionalizarea teritorială a fost amânată până la toamnă, când se speră într-un consens.

Preşedintele le-a prezentat însă parlamentarilor cât de stufos este aparatul administrativ din teritoriu.

”Nicidecum nu e anunţată pe genunchi” – a spus preşedintele referindu-se la regionalizare.  „Eu, când nu mai reuşesc cu partidele, încep să vorbesc public. Dar subiectul reorganizării administrative a României este un subiect de mult discutat cu premierul, de mult discutat cu principalul partid de guvernământ şi, sigur, am sesizat şi lipsa de apetit a principalului partid de guvernământ pentru acest lucru”, a spus Băsescu.

El a opinat că numărul actual al serviciilor deconcentrate ale ministerelor este prea mare.

”Vă rog să priviţi pe site-urile prefecturilor dumneavoastră. Veţi constata că în fiecare judeţ există cel puţin 44 – 45 de deconcentrate ale ministerelor şi agenţiilor naţionale. Oameni buni, în 1989 nu erau nici jumătate. Despre ce modernizare a statului discutăm, dacă în toţi aceşti 20 de ani, cu toată descentralizarea făcută, noi am înfiinţat continuu agenţii, agenţii, agenţii? Să ştiţi că sunt judeţe care au peste 50 de agenţii, cum ar fi Tulcea, care are un regim special, având Delta, şi atunci şi legat de Deltă sunt o serie întreagă de agenţii şi agenţioare. Trebuie să lăsăm ţara să respire prin două lucruri fundamentale: reducerea agenţiilor guvernamentale şi transferul atribuţiunilor către administraţia locală – comună, oraş, municipiu. Nu cred că sunt răsturnaţi deştepţii în agenţiile guvernamentale din teritoriu şi cei nepregătiţi, în administraţia locală; dimpotrivă. De aceea, o restructurare masivă a agenţiilor guvernamentale este necesară”, a mai afirmat Traian Băsescu.