fbpx

La obiect

Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

06.04.2021

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Chestiunea

Cartea de identitate electronică și cip-ul ei: tipul de semnătură stocat și la ce folosește

Primele cărți de identitate electronice vor fi emise în septembrie 2021 și vor conține microcip-uri pe care pot fi stocate concomitent două tipuri de semnătură… Mai mult

06.04.2021

La obiect

Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult

05.04.2021

Președintele Klaus Iohannis a promulgat ”Legea Trianonului” – televiziunea publică, obligată să transmită ”manifestările dedicate acestei sărbători”.

de Vladimir Ionescu , 18.11.2020

Președintele Klaus Iohannis, a semnat miercuri decretul privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, informează Administrația Prezidențială.

Șeful statului a fost nevoit s-o promulge, după ce Curtea Constituțională i-a respins sesizarea, iar Parlamentul i-a returnat legea nemodificată.

Camera Deputaților a respins, pe 3 noiembrie, cererea de reexaminare a proiectului de lege care instituie data de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon.

PNL, USR și UDMR s-au opus în plen, însă PSD și PMP au reușit să treacă proiectul de lege.

În cererea de reexaminare, Klaus Iohannis invoca faptul că ”reacțiile produse la nivelul societății civile, precum și amploarea acestora au pus în evidență faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic și consistent de consultare și dezbatere publică”.

Conform legii, data de 4 iunie va fi declarată Ziua Tratatului de la Trianon, ocazie cu care pot fi organizate, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.

Posturile publice de televiziune și radio sunt obligate să „introducă în programele lor emisiuni de la manifestările dedicate acestei sărbători”.

UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră ”inutil”.

O lege a Trianonului, sau legea ungară a unității naționale, a adoptat și Ungaria, în urmă cu 10 ani. Prin reglementarea acesta a fost introdusă posibilitatea acordării cetățeniei pentru maghiarii din afara Ungariei.

Tratatul de la Trianon

Pe 4 iunie 1920, la Palatul Trianon de la Versailles, lângă Paris, diplomații stabileau sfârșitul Ungariei Mari și transformarea acestei țări care administra jumătate din Imperiul Habsburgic și reducerea cu peste 60% a teritoriului său.

Tratatul a fost semnat între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial (16 țări, printre care și România), pe de o parte, și, de cealaltă parte, Ungaria, succesoarea Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ″puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate″⁣ şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ″⁣constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte″⁣.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Tratatul a stabilit frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Ardealul și Banatul au fost recunoscute ca parte a României, Burgenland-ul a revenit Austriei, Rutenia și actualul teritoriu al Slovaciei au intrat în componența Cehoslovaciei, iar teritoriul pe care se întinde azi Croația și Voivodina au fost recunoscut ca parte a Serbiei.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie. Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ″fruntariile Ungariei″⁣, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.11.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Bernard Madoff, autorul celei mai mari scheme Ponzi din istoria SUA, a murit în închisoare

Vladimir Ionescu

Bernard Madoff, condamnat în iunie 2009 la 150 de ani de închisoare pentru o fraudă de 64,8 miliarde de dolari, a murit miercuri într-o închisoare… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenței investighează Electrica și CEZ pentru practici anticoncurențiale în liberalizarea pieței energiei

Vladimir Ionescu

Consiliul Concurenţei a efectuat, miercuri, inspecţii inopinate la sediile companiilor Electrica şi CEZ, suspectând practici anticoncurenţiale în contextul liberalizării pieţei, au declarat, miercuri, pentru Agerpres,… Mai mult

Stiri

24 milioane euro, finanțare BEI pentru consolidarea cercetării la UMF Carol Davila

Vladimir Ionescu

Banca Europeană de Investiţii (BEI) a aprobat o finanțare în valoare de 24 milioane euro Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila, din Bucureşti, pentru… Mai mult

Stiri

Dan Barna cere schimbarea premierului: ”Florin Cîțu nu mai are susținerea USR-Plus”

Razvan Diaconu

Vicepremierul Dan Barna, președinte USR, a anunțat miercuri că premierul Florin Cîțu nu se mai bucură de susținerea USR-Plus și a cerut o reuniune de… Mai mult

Stiri

Modul în care a fost demis Vlad Voiculescu zguduie din temelii coaliția de guvernare

Victor Bratu

Demiterea ministrului Sănătății a tulburat apele din Coaliție din cauza modului în care premierul a acționat: fără a-i informa pe liderii partidelor din arcul guvernamental… Mai mult

Stiri

Pașii care au dus la demiterea rapidă a lui Vlad Voiculescu

Mariana Bechir

Demiterea de la Sănătate vine după un șir tot mai accelerat de conflicte și polemici între premier și ministrul Vlad Voiculescu. Vlad Voiculescu, perceput ca… Mai mult

Stiri

Dragoș Petrescu preia președinția RBL

Vladimir Ionescu

Începând cu luna aprilie 2021, Romanian Business Leaders (RBL) are un nou Consiliu Director, format din 13 antreprenori și executivi români: Dragoș Petrescu (Președinte, City… Mai mult