Vicepremierul Gabriel Oprea va merge la Consiliul JAI (al miniştrilor de Interne şi de Justiţie din Uniunea Europeană) de marţi, 22 septembrie, cu un “mandat asemănător” celui avut la reuniunea de luni: România este solidară cu statele membre, dar se opune cotelor obligatorii de refugiaţi, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, la finalul şedinţei CSAT de joi.
Cu toate acestea, la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a discutat şi cum va proceda ţara noastră dacă i se va impune preluarea a 6.351 de refugiaţi, întrucât, a spus şeful statului, se întrevede „teoretic” posibilitatea ca Uniunea Europeană să oblige România să accepte mai mulţi decât cei 1.758 de imigranţi pe care aceasta se oferise să îi preia.
„Este posibil ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare (la noua reuniune de urgenţă a Consiliului JAI – n. red.), Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, este un scenariu care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu care, cel puţin teoretic, este posibil, şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context”, a declarat preşedintele Iohannis.
Soluţii
În ultima variantă, care devine tot mai probabilă, România ar putea apela la fonduri europene pentru a-şi extinde capacitatea de preluare a refugiaţilor sirieni: „Dacă se întâmplă aşa ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. În speţă, s-a vehiculat ideea – nu s-a luat o decizie, dar s-a vehiculat ideea care probabil ar putea duce la o soluţie – de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor, dar, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi”, a mai declarat Klaus Iohannis.
Până acum, şeful statului a explicat, însă, de fiecare dată când şi-a argumentat poziţia împotriva acceptării propunerii Comisiei Europene, că nu capacitatea de cazare este problema României, ci integrarea lor: „ Aceşti oameni trebuie şcolarizaţi, trebuie să înveţe limba română. Trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptați, să-și găsească o locuință pe banii lor, nu pe banii statului, să-și găsească un loc de muncă. Aici mai avem multe de învățat”, spunea Klaus Iohannis în urmă cu numai trei zile.
Rezoluţia Parlamentului European
Europarlamentarii au votat joi planul de urgenţă prezentat acum două săptămâni de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru o nouă redistribuire a refugiaţilor, de 120.000 de imigranţi, care se adaugă celor 40.000 de relocări propuse în luna mai şi aprobate la Consiliul JAI de luni.
Sancţiunile
Reamintim că după Consiliul JAI de luni, când miniştrii de interne din statele membre au respins cotele pentru suplimentul de 120.000 de refugiaţi, unii lideri europeni au început să discute despre sancţionarea finaciară a statelor ce se opun cotelor de refugiaţi.
Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a avertizat în weekend că, dacă nu se ajunge la un consens luni, la Consiliul JAI, statele occidentale ar putea impune distribuirea poverii preluării refugiaților.
El a amenințat că Austria și Germania, contributori neți la bugetul UE, ar putea lua în considerare aplicarea unor sancțiuni împotriva acestor state. Aceste sancțiuni ar putea include reducerea fondurilor structurale, fonduri de care beneficiază, în primul rând, țările din fostul Bloc Comunist.
Într-un interviu acordat Der Spiegel, Werner Faymann a explicat că penalităţile ar putea, de exemplu, să fie concepute după modelul celor aplicate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), unde se poate ajunge la penalități de 0,5% din PIB.
Cele care se opun obligativităţii cotelor sunt şase state din Europa Centrală şi de Est: Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, România, Letonia, care ar fi puternic afectate de o eventuală diminuare a fondurilor structurale.
Urmărește-ne pe Google News
