Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale, luni, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, adoptată în Parlament, atât la Senat cât și la Cameră, într-o singură zi, pe 27 iulie 2020.
Proiectul de lege stabilește autoritatea Parlamentului, nu a guvernului, de a stabili data alegerilor generale. După decembrie 1989, toate alegerile- data acestora- au fost stabilite prin decizie a Guvernului.
Președinte Iohannis a primit la promulgare proiectul pe 29 iulie. În sesizarea transmisă CCR, președintele ridică 5 obiecții.
(Consultați AICI argumentația Administrației Prezidențiale)
Proiectul a fost iniţiat de senatorul UDMR Attila-Zoltan Cseke, de senatorul ALDE Călin Popescu Tăriceanu şi de deputatul PSD Marcel Ciolacu.
În expunerea de motive, inițiatorii afirmă: „Prin decretul prezidențial nr. 1134/2016, Parlamentul ales la data de 11 decembrie 2016 a fost convocat la data de 20 decembrie 2016. Prin urmare, limitele temporale normale ale mandatului actualului Parlament sunt 20 decembrie 2016 -20 decembrie 2020. Întrucât, excepțiile de la durata de 4 ani a mandatului Parlamentului în sensul scurtării acestuia sunt strict prevăzute de Constituție, rezultă că pentru a determina datele posibile pentru organizarea alegerilor parlamentare, termenul de 20 de zile prevăzut de art. 63 alin. (3) din Constituție, trebuie calculat înapoi începând de la data de 20 decembrie 2020.”
Aceeași majoritate a legiferat recent și data alegerilor locale – 27 septembrie.
