Preşedintele interimar tunisian anunţă alegeri pentru 24 iulie. Fouad Mebazaa a annţat detalile privind organizarea de alegeri, promise după alungarea fostului preşedinte Zine al-Abidine Ben Ali. Votul pentru un Consiliu al reprezentanţilor, care să rescrie constituţia ţării, va avea loc în iulie. Un nou guvern interimar va conduce Tunisia până atunci. Mebazaa a anunţat că el va rămâne în acest post, chiar dacă actuala constituţie prevede că oficialii interimari nu pot deţine funcţii pentru mai mult de 60 de zile. Într-un discurs televizat, preşedintele a anunţat că va rămâne la putere “în ciuda zvonurilor care au fost vehiculate, pănâ la alegeri, cu ajutorul şi sprijinul tuturor”. (BBC News)
Obama îi cere lui Gaddafi să plece. Preşedintele SUA i-a cerut, joi, liderului libian să demisioneze din funcţie şi să plece imediat, altfel vor fi luate în considerare o serie de măsuri pentru a se evita vărsarea de sânge din Libia. Obama nu a făcut niciun angajament privind o intervenţie militară directă a SUA în Libia. În cel mai dur comentariu, de până acum, la adresa situaţiei din Libia, liderul american a vorbit despre posibilitatea restricţionării spaţiului aerian. O măsură pe care secretarul apărării Robert Gates a dezaprobat-o cu o zi înainte, susţinând că presupune prea multe riscuri, iar SUA ar trebui să distrugă apărarea aeriană libiană. “Gaddafi a pierdut legimititatea de a conduce şi trebuie să plece, după ce a apelat la violenţă contra poporului libanez”, a spus Obama, la finalul unei întrevederi cu omologul său mexican, Felipe Calderon. Trezoreria Americană a îngheţat conturi libiene de 1,2 miliarde de euro, săptămâna aceasta, astfel încât fondurile blocate ajung acum la aproape 31 miliarde de dolari. De asemenea, Obama a anunţat că a autorizat transportul cu avioane militare a refugiaţilor egipteni, aflaţi în număr foarte mare la graniţa cu Tunisia, încercând să fugă din Libia. Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională va transporta cu avioane civile refugiaţii din câteva state în ţările lor natale. (New York Times)
China îşi reevaluează politica de exporturi. Secretarul Trezoreriei Americane, Timothy Geithner, a declarat că Beijingul a început să ia măsuri pentru a-şi reechilibra politica de comerţ, dar mai sunt multe de făcut în acest sens. Până acum, SUA a fost cel mai mare critic al politicii comerciale chineze. Acuzaţiile se refereau la faptul că autorităţile chineze ar păstra valoarea monedei naţionale foarte jos, în mod artificial, pentru a încuraja exporturile. Ziarul “China Daily” a scris, vineri, despre planul Chinei de a reduce tarifele la import, pentru a face faţă cererilor de pe piaţa internă. “China înţelege că nu mai poate depinde de cererea consumatorilor americani, care reprezintă o contribuţie substanţială la creşterea economică chineză”, a spus Geithner într-o declaraţie în faţa comisiei senatoriale pentru relaţii externe. “Nu vor putea decât să schimbe strategia de creştere economică cu una care se bazează mai mult pe cererea internă”, a afirmat oficialul american. (BBC News)
Danezii ar putea vota, din nou, pro sau contra monedei euro. Premierul danez Lars Lokke Rasmussen a declarat, la Bruxelles, după ce s-a întâlnit cu mai mulţi europarlamentari, că Danemarca ar putea organiza un nou referendum privind adoptarea monedei euro, până în luna iunie a acestui an. Având în vedere planurile de convergenţă economică între statele membre UE, Danemarca ar trebui să-şi reconsidere opţiunea în această privinţă, modernizând relaţiile dintre Copenhaga şi Bruxelles. Danemarca nu doreşte să fie lăsată pe dinafară în deciziile ce vor fi luate la nivelul UE, din cauza faptului că şi-a păstrat moneda naţională. Copenhaga urmează să preia preşedinţia UE, la 1 ianuarie 2012. Referedumul ar putea avea loc până la vară, oferind premierului un mandat clar, popular, pentru a participa la summitul european din iunie, unde liderii vor decide în privinţa pactului pentru competitivitate. Danezii au respins adoptarea euro într-un referendum organizat în anul 2000. (EUObserver)
Libertatea presei, ameninţată în unele ţări UE. Guvernele europene folosesc înregistrări, ameninţă cu impunerea unor amenzi foarte mari şi posibilitatea de a testa psihiatric jurnaliştii, într-o tentativă de intimidare a presei europene, potrivit analiştilor mass-media din regiune. Fondurile insuficiente şi super-concentrarea trusturilor de presă în mâna câtorva patroni sunt, de asemenea, probleme cheie, cărora trebuie să le facă faţă presa, au afirmat participanţii la o conferinţă organizată de grupul scolialiştilor din Parlamentul European, la Bruxelles. Văzută până acum ca a patra putere în stat, care monitorizează toate acţiunile autorităţilor, presa a fost luată în vizor, recent, în special după adoptarea legislaţiei controversate privind drepturile presei din Ungaria. Tensiuni în acest domeniu există, însă, şi în alte state, precum România, Italia, Bulgaria şi Franţa. Parlamentul României dezbate o posibilă lege privind testarea psihologică anuală a jurnaliştilor, în timp ce guvernul a schimbat recent legea pentru acodarea contractelor publice presei. “Practic, guvernul poate da bani publici cui doreşte”, a spus Ioana Avădani, care a criticat cel mai mult planul autorităţilor de a introduce în strategia naţională de apărare o referire la mass-media ca la un punct „vulnerabil” pentru ţară. (EUObserver)
Soros prezice o revoltă sângeroasă în Iran. Cetăţenii statelor producătoare de petrol trebuie să aibă mai multe beneficii din resursele naturale ale ţării lor, spune investitorul miliardar Geoge Soros. Revoltele din Libia sunt, în parte, rezultatul unei revoluţii contra corupţiei alimentată de proasta utilizare a banilor din petrol, a mai spus el. Soros este de părere că mai multă transparenţă şi o contabilitate mai bună ar fi necesare pentru ţări producătoare de petrol, cum sunt Rusia şi Arabia Saudită. Omul de afaceri a mai prezis faptul că regimul iranian va fi detronat “în cea mai sângeroasă dintre revoluţii”. Libia produce 1,6 milioane de barili de petrol pe zi şi este al 17-lea producător, ca mărime, din lume. Rămânerea la putere a colonelului Gaddafi depinde foarte mult de miliardele de dolari pe care ţara le-a obţinut din exporturile de petrol, a explicat omul de afaceri american. (BBC News)
Franţa şi Italia, principalii furnizori de armament pentru Libia. Cele două state europene au vândut arme şi muniţie către Libia, în 2009, în valoare de peste 343 milioane de dolari. Între 2005-2009, Italia, Franţa, Marea Britanie şi Germania au fost primele patru ţări furnizoare de arme pentru Libia lui Gaddafi. Vânzarea de arme europene pentru Libia a fost sub embargou până în 2004, aşa că vânzările sunt strict controlate de UE. Utilizarea acestui arsenal de către forţele armate fidele lui Muammar Gaddafi, pentru înăbuşirea revoltelor populare, a fost subiect de discuţii aprinse, în special în Belgia şi Italia. Italia, cel mai mare exportator de arme în Libia, a câşltigat 111 milioane de dolari în 2009, cu multmai mult decât alţi furnizori precum Malta sau Germania. (Liberation)
