Preşedintele Consiliului European, în turneu de susţinere a planului economic franco-german. Herman Van Rompuy a început un turneu în ţările est-europene, care nu sunt membre ale zonei euro, pentru a domoli nemulţumirile legate de planul economic ce vizează doar o parte a statelor UE. Rompuy a vizitat Estonia, unde s-a întâlnit cu preşedintele şi premierul acestei ţări, apoi a mers în Letonia, pentru o întrevedere cu şeful statului şi cel al guvernului leton. Astăzi, oficialul UE merge în Lituania, iar săptămâna viitoare urmează Cehia, Bulgaria şi România. Rompuy vrea să discute cu reprezentanţi ai tuturor statelor din zona euro, dar şi ai ţărilor din regiunea non-euro, despre pactul economic, despre competitivitate şi despre convergenţa politicilor economice. (EUObserver)
Reuniune a grupului ţărilor dezvoltate G20, la Paris. Reuniunea de două zile începe azi şi va avea ca temă creşterea preţurilor la hrană şi mărfuri. Miniştrii de finanţe şi oficiali ai băncilor centrale din cele mai dezvoltate 20 de state ale lumii vor încerca să rezolve probleme legate de inflaţia care afectează preţul produselor de bază, precum alimentele şi combustibilii. Înaintea întâlnirii, FMI a avertizat că aceste preţuri au crescut dezechilibrele economice. Banca Mondială a anunţat că preţul alimentelor a ajuns la un nivel periculos şi a împins alte 44 de milioane de oameni în sărăcie, din iunie anul trecut până acum. John Lipsky, director adjunct al FMI, a declarat pentru BBC că G20 trebuie să rezolve problema instabilităţii. “Există o mare îngrijorare legată de volatilitatea mare a preţurilor bunurilor de bază, în special al alimentelor”, a spus el. (BBC News)
Poliţia UE are rezultate slabe în Afganistan. Cei circa 300 de poliţişti bine pregătiţi ai UE, care încearcă să ajute la impunerea legii şi ordinii în Afganistan, au reuşit să realizeze foarte puţine lucruri, în ultimii patru ani, din cauza birocraţiei şi a lipsei personalului, se arată într-un raport al oficialilor britanici. Studiul, realizat de o comisie a Parlamentului britanic, descrie misiunea de 50 milioae de euro/an a EUPol ca fiind „dureros de necorespunzătoare” şi îi uimeşte pe aliaţii din NATO. „Aceasta are un efect negativ mai larg, pentru că toate misiunile de apărare şi securitate comună ale UE vor fi desconsiderate”, se arată în raport. Oficialii britanic spun că misiunea are personal foarte dedicat, cu o mare expertiză şi cu un antrenament de calitate la bază, aplicat pe teren, în condiţii dificile. Dar, după atâţia ani de eforturi, circa 70% dintre poliţiştii afgani nu ştiu să citească sau să scrie, cei mai mulţi cer mită pentru a-şi îndeplini sarcinile de zi cu zi, lucrează în barăci dezolante şi violează drepturile omului. După ce termină cele şase săptămâni de pregătire cu EUPol, 75% dintre afgani dispar. (EUObserver)
Forţele de securitate din Bahrain alungă manifestanţii de pe străzi. Sutele de demonstranţi adunaţi în piaţa centrală din Manama au fost dispersaţi de poliţişti, iar în urma ciocnirilor violente au murit patru oameni şi alte câteva sute au fost răniţi. SUA au cerut autorităţilor locale să se abţină de la folosirea forţei în disputa cu protestatarii şi susţin necesitatea unor reforme importante implementate în micul regat din Golf. Înmormântarea celor decedaţi şi o ceremonie de rugăciuni vor avea loc vineri, probabil însoţite de demonstraţii pro-guvern, după ce autorităţile au interzis adunările publice în Bahrain. Armata şi-a trimis tancurile pe străzi, joi, iar soldaţii „vor lua orice măsură va fi necesară pentru a păstra securitatea”, a anunţat ministrul de interne. De la câştigarea independenţei faţă de Marea Britanie, în 1971, tensinile dintre elita sunnită din Bahrain şi reprezentanţii comunităţii mai puţin influente Shia, au dus la conflicte civile. Grupurile Shia spun că sunt marginalizate şi sunt subiectul unor legi nedrepte şi represive. (BBC News)
Dizidentul bielorus Vasili Parfenkov, condamnat la 4 ani de închisoare. El a fost unul dintre protestatarii arestaţi în decembrie, după ce au participat la demonstraţiile contra realegerii preşedintelui Alexander Lukaşenko în funcţia de şef al statului.Parfenkov (28 de ani) a fost condamnat pentru că ar fi spart o fereastră a clădirii Parlamentului, în timpul manifestaţiilor. El a fost unul dintre susţinătorii candidatului opoziţiei Vladimir Neklyayev, în alegerile din 19 decembrie 2010, şi este primul activist judecat pentru acţiunea de acum două luni. Alţi cinci foşti candidaţi ai opoziţiei se află printre cele 42 de persoane acuzate de incitare la dezordine publică. Mii de oamenii s-au adunat atunci în centrul capitalei Minsk, pentru a protesta, fiind dispersaţi cu violenţă de forţele de ordine. Parfenkov le-a spus judecătorilor că a participat la proteste, dar nu a spart nicio fereastră a clădirii respective. Procurorii susţin că el, împreună cu alte persoane, ar fi adus pagube de 4.670 de dolari clădirii şi au cerut 6 ani de închisoare pentru acuzaţi. (BBC News)
Barack Obama va face o vizită oficială în Marea Britanie, în mai. Preşedintele american şi soţia sa vor merge la Londra, în prima vizită de stat în Marea Britanie a liderului de la Casa Albă, din 2003 încoace. Deşi nu a fost încă invitat la nunta regală a prinţului William, care va avea loc în aprilie, cuplul american va sosi la Londra în 24 mai, la invitaţia Reginei şi va petrece trei zile în Marea Britanie, înainte de a pleca în Franţa, unde Obama va participa la summitul G8 din Deauville. Barack Obama şi soţia sa au vizitat Marea Britanie şi în 2008, când el era candidat la preşedinţie, şi apoi în aprilie 2009, la summitul G20, de data această vor avea parte însă de întreaga ceremonie regală de primire şi vor fi cazaţi în camerele de oaspeţi ale Palatului Buckingham, urmând a fi organizat şi un banchet în cinstea lor. Obama se va întâlni şi cu premierul David Cameron, cu care va discute despre UE, problemele economice şi retragerea trupelor din Afganistan. (Guardian)
Fostul lider tunisian, în comă după un atac cerebral. Zine al-Abidine Ben Ali se află în comă, într-un spital din Arabia Saudită, după ce a suferit un atac cerebral în urmă cu două zile. Bărbatul, în vârstă de 74 de ani, care a fugit în Arabia Saudită luna trecută, după o lună de revolte populare în ţara sa, se află în stare foarte gravă. Obsedat de ideea de a se prezenta tânăr şi sănătos în faţa naţiunii, dictatorul a refuzat de ani de zile să i se mai facă poze, cu excepţia portretelor oficiale, care erau retuşate pentru a i se ascunde ridurile, Sub regimul său de cenzură, ziarele nu aveau voie să publice decât fotografii care au fost mai întâi aprobate de el şi nu puteau să facă nicio schimbare, decât, eventual, să-i facă mai închis la culoare părul vopsit negru. (Guardian)
Belgienii fac haz de necaz şi se dezbracă pe străzi, aniversând a 249-a zi fără guvern. Cu un amestec de furie şi autoironie, tinerii din Belgia au ieşit ieri pe stradă, marcând un nou record al crizei politice, La opt luni după alegeri, Belgia nu are încă un guvern sau un program de reformă constituţională. Manifestaţiile, organizate după anunţuri prin SMS, pe Facebook şi Twitter, au dărâmat barierele culturale şi lingvistice şi i-au adus împreună pe belgienii francofoni şi pe cei flamanzi. Comentatorii au interpretat gestul lor ca pe unul explicit contra separării nordului vorbitor de olandeză de sudul francofon. (Independent)
Ministrul german pentru Europa critică noul plan pentru salvarea euro. Werner Hoyer spune că aşa-numitele „euro-bonduri” ar fi nerealiste din punct de vedere politic şi imposibile din punct de vedere legal. Germania trebuie să acţioneze cu prudenţă în privinţa noilor strategii de salvare economică. Hoyer a arătat, într-un discurs susţinut la Ambasada Germaniei din Londra, că încă nu s-a ajuns la niciun acord privind valoarea viitorului fond de împrumut al UE, iar restructurarea datoriei publice rămâne o opţiune pentru Grecia. El a lăudat eforturile premierului grec de a asigura bugetul public şi a reduce chetuielile, luând măsuri nepopulare de austeritate. (Independent)
Autorităţile locale din Bagdad cer SUA compensaţii de un miliard de dolari. Autorităţile din capitala irakiană vor despăgubiri şi scuze pentru pagubele create de americani prin contruirea unor ziduri de protecţie în jurul unor clădiri din oraş. Procesul a fost deschis la un tribunal din Bagdad, autorităţile locale acuzând forţele americane că au distrus „frumosul oraş”. Zidurile au fost construite în timpul ultimilor ani de conflicte şi violenţe, pentru a proteja câteva clădiri importante pentru trupele americane, dar „au distrus trotuarele şi canalizarea, au dus la ambuteiaje în trafic şi au paralizat afacerile din zonă”. Kamil al-Zaidi, şeful consiliului provinciei Bagdad a spus că forţele de securitate irakiene ar trebui, de asemenea, să-şi asume responsabilitatea pentru kilometrii întregi de bariere de beton amplasate în tot oraşul. “Şi ei sunt responsabili pentru aceste ziduri”, a spus Zaidi. (Independent)
