Guvernul grec a trecut un test-cheie marţi, când miniştrii de Finanţe din zona euro şi-au dat acordul final pentru prelungirea cu patru luni a programului de asistenţă financiară pentru Grecia. Totuşi, nu toţi sunt mulţumiţi de înţelegere, iar opoziţia vine chiar din interiorul Syriza. Contestatarii văd în propunerile guvernului Tsipras o capitulare.
Grecia evită pentru moment dezastrul
Guvernul grec şi-a reorientat marţi strategia către problema presantă a finanţării imediate a nevoilor, după ce creditorii săi internaţionali au aprobat provizoriu lista cu reforme economice prezentată de Atena, în pofida persistenţei unor îngrijorări, relatează Ekathimerini în pagina electronică, citat de Mediafax.
Un oficial din cadrul Ministerului grec de Finanţe a declarat că ţara sa a „câştigat câteva săptămâni” ca spaţiu de manevră, dar că autorităţile se confruntă acum cu presiunea implementării reformelor propuse.
O problemă şi mai urgentă este însă finanţarea cu o sumă estimată la 7,3 miliarde de euro a nevoilor aferente numai lunii martie. Oficialii eleni speră să emită bilete de trezorerie pentru a obţine banii, dar au nevoie de aprobarea BCE pentru a face acest lucru. De asemenea, Guvernul se poate sprijini pe rezervele din trezorerie sau ar putea să înceteze plata furnizorilor, crescând datoria, potrivit ziarului.
Este nevoie ca guvernul de la Atena să depună eforturi pentru a-şi convinge creditorii că poate implementa reforme economice substanţiale.
Directoarea Fondului Christine Lagarde a afirmat într-o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Dijsselbloem că propunerea Atenei „nu oferă asigurări clare că Guvernul intenţionează să pună în aplicare reformele vizate” într-o serie de domenii-cheie. Ea a precizat că propunerea nu conţine „angajamente clare” în ceea ce priveşte revizuirea pensiilor şi dispoziţiile cu privire la ajustarea TVA.
Oficiali guvernamentali au subliniat marţi că, în afară de timp, Grecia a câştigat de asemenea dreptul de a nu impune „măsuri de recesiune” precum continuarea tăierii pensiilor şi creşterea valorii TVA, măsuri la care s-a angajat Guvernul precedent.
Un oficial de la Ministerul grec al Finanţelor a apreciat că este vorba despre un „moratoriu” de patru luni, în timpul căruia Atena nu va adopta acţiuni unilaterale, iar creditorii nu vor insista asupra măsurilor de austeritate.
(Citiţi în detaliu despre promisiunile Greciei aici:Planul de măsuri al Greciei: Atena se angajează la combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, dar şi la respectarea privatizărilor şi a disciplinei bugetare)
Opoziţia internă faţă de „capitularea” Greciei
Populaţia din Grecia se simte uşurată pentru moment, însă lumea politică nu este la fel de uşor de gestionat. Acordul trebuie ratificat până în 28 februarie, iar Alexis Tsipras a început încă de marţi discuţiile cu membrii coaliţiei şi cu cei mai radicali din Syriza, pentru a calma tensiunile în cadrul partidului.
Diviziunile interne, evidente înainte de alegeri, din cadrul Syriza reapar. Platforma de Stânga, care îi reuneşte pe cei 30% care nu au votat pentru Alexis Tsipras ca lider al partidului, la congresul din vara anului 2013, îi reuneşte pe cei mai radicali politicieni de extremă stânga. Radicalii radicalilor, cum spun analiştii.
Aceştia se opun privatizărilor companiile din domeniile strategice şi sunt deschişi ideii de a părăsi zona euro.
Discursul mai temperat al Syriza a ajutat la atragerea de susţinători mai moderaţi, însă asta nu înseamnă că diviziunile interne au dispărut.
Ministrul Energiei Panayiotis Lafazanis, membru al Platformei de Stânga, a demonstrat marţi aceste diviziuni. Acesta ar fi obiectat faţă de angajamentul Atenei de a nu anula privatizările, prevăzut de acord.
Calculele politice de la Atena
Syriza şi parteneriul său din coaliţie controlează 162 de mandate din cele 300 ale parlamentului grec. Dacă membrii radicali ai Syriza sau cei ai partenerului de coaliţie ar decide să voteze împotriva guvernului, atunci controlul ui Alexis tsipras asupra parlamentului ar fi compromis.
Platforma de Stânga deţine 30 de voturi, ceea ce înseamnă că ele îi sunt indispensabile premierului grec pentru a avea o majoritate funcţională.
Dacă va exista însă o rebeliune împotriva guvernului, atunci Alexis Tsipras va fi obligat fie să abandoneze o serie de promisiuni făcute creditorilor internaţionali sau să caute parteneri pentru a adopta măsurile respective.
iar când este vorba despre opţiuni, partidul de centru To Potani, cu 17 locuri în parlament, parte opţiunea cea mai bună, însă susţinerea sa va veni condiţionat: păstrarea unei relaţii bune cu UE.
Este puţin probabil, spun analiştii, ca Syriza să ceară sprijinul partidelor mari, precum Noua Democraţie sau Mişcarea Socialistă Pan-elenică, în timp ce o colaborare cu extremiştii de dreapta de la Zorii Aurii pare exclusă.
Grecia trebuie să prezinte în aprilie o listă de reforme mai comprehensivă. Însă mai dificil decât propunerea este implementarea lor, iar premierul Alexis Tsipras are o dublă bătălie de dus: în străinătate şi în propriul partid.
