Premierul Dacian Cioloș va avea joi, la Berlin, o întâlnire cu Angela Merkel, cei doi urmând să discute subiecte importante despre agenda europeană, dar și despre întărirea relațiilor bilaterale.
Premierul Cioloș și cancelarul Merkel vor avea o întrevedere urmată de un prânz de lucru și de o conferință de presă comună.
Dacian Cioloș se va întâlni ulterior cu reprezentanţi ai Grupului parlamentar de prietenie din Bundestag și ai comunității românești din Germania.
Subiectele ce urmează să fie abordate
- întărirea relaţiilor bilaterale cu Germania
- obiectivele comune pe agenda europeană, inclusiv migrația și politica externă a Uniunii Europene
- dezvoltarea relațiilor economice
- strategia pentru consolidarea contactelor cu mediile de afaceri.
Din delegația oficială fac parte ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, şi şeful Cancelariei primului-ministru Dragoş Tudorache.
Programul vizitei
12.30 -Ceremonia primirii oficiale cu onoruri militare a prim-ministrului Dacian Cioloș la sediul Cancelariei Federale
13.45 – Conferință de presă comună (sediul Cancelariei Federale)
15.30 – Întrevedere cu reprezentanții grupului parlamentar de prietenie germano-român din Bundestag
16.40 – Întrevedere cu Stanislav Tillich, președintele Bundesrat
18.00 – Întrevedere cu reprezentanți ai diasporei din Germania (sediul ambasadei României la Berlin)
Germania, primul partener comercial al României
- cincime din din comerţul exterior al României se desfășoară pe relația cu Germania.
- Schimburile comerciale bilaterale au crescut în medie cu 8-10% în cursul ultimilor 6 ani.
- În 2014 s-a atins nivelul record de 21,3 miliarde euro (din care exportul românesc 10,1 miliarde euro, iar cel german 11,2 miliarde euro).
- Potrivit datelor statistice BNR din 30.09.2015, Germania este unul dintre principalii investitori în economia românească (cca. 7 miliarde euro).
Premierul va folosi serviciile unei companii private pentru că încă nu avem aeronavă oficială
De notat că premierul Dacian Cioloș pleacă la Berlin cu o cursă a companiei Air Tiriac, deoarece România nu mai are aeronavă oficială.
Pe intervalul orar în care se încadrează programul vizitei în Germania nu există niciun zbor al companiei de stat Tarom, ci doar o cursă low-cost.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu, a explicat că legea nu-i permite premierului, din motive de securitate, să circule cu astfel de curse.
De aceea, avionul ce va fi folosit este unul de mici dimensiuni, iar costul total al transportului costă 23.500 de euro.
Guvernul României a adoptat, în august 2013, o ordonanţă de urgenţă care autoriza Ministerul Apărării să încheie un contract de leasing pentru achiziţia unei aeronave speciale destinate transportului primilor oameni din stat.
Actul normativ nu estima costurile achiziţiei şi nici nu oferea indicii asupra tipului de aparat care urma să fie achiziţionat.
Aceste date nu au fost comunicate oficial nici după ce MApN a primit, la rectificarea bugetară, peste 3 milioane de euro pentru a acoperi primele costuri ale achiziţiei. În ordonanţa de rectificare a bugetului s-a spus doar că suma “va fi utilizată exclusiv pentru plata obligaţiilor pe anul 2013, aferente contractului de leasing ce va fi încheiat de minister pentru achiziţionarea unei aeronave destinate şi utilizate exclusiv pentru executarea zborurilor speciale”.
Achiziţia prin MApN a generat dispute în ambele Comisii de Apărare, de la Senat şi de la Camera Deputaţilor.
Cum au rezolvat alte state est-europene problema transporturilor VIP
Situaţia transportului înalţilor demitari la diverse reuniuni oficiale este diferită, de la stat la stat. Însă majoritatea apelează fie la sistemul charter- închirierea unei aeronave de la compania naţională, fie la aeronave aflate în operarea forţelor armate naţionale.
Bulgaria. Air Force 28, care are în proprietate câteva avioane şi elicoptere, este operatorul de stat care manageriază toate zborurile oficiale ale preşedintelui, premierului şi demnitarilor bulgari. Statutul şi funcţionarea Air Force 28 sunt reglementate prin decret, iar instituţia se află sub directul control al prim-ministrului Bulgariei. În 2012, Air Force 28 a fost în centrul unui scandal, atunci când s-a aflat că o aeronavă oficială a fost pusă la dispoziţia fostului premier Boyko Borisov, pentru a transporta la Varna echipa de fotbal amator Bistritsa Tigers.
Polonia. Ministerul polonez al Apărării a semnat, în 2010, un acord pe 4 ani cu EuroLot (acţionar majoritar Ministerul Finanţelor), pentru închiriere în sistem charter a două aeronave Embraerów 175, pentru deplasarea preşedintelui sau a premierului polonez. De câteva ori, delegaţii oficiale ale preşedintelui sau prim-ministrului au apelat la curse de linie, aşa cum procedează de regulă miniştri sau parlamentari polonezi. Fosta aeronavă oficială, de tip Tupolev, a fost distrusă în tragicul accident de la Smolensk, în octombrie 2010.
Republica Moldova. Guvernul de la Chişinău a încercat, din 2008, să vândă avionul prezidenţial, un YAK de fabricaţie rusească, făcut cadou în 2003 fostului preşedinte Vladimir Voronin. Avionul era parcat pe Aeroportul de la Chişinău din 2006, fiind defect. Preţul de pornire al vânzării a fost, în 2008, 5,5 milioane lei moldoveneşti. În 2012, avionul se vindea cu 2,5 milioane lei moldoveneşti.
Ucraina. Şeful statului are la dispoziţie 2 avioane IL-62, un Airbus A 319 şi 2 elicoptere MI-8. Premierul are la dispoziţie 3 Tupolev 134. Toate aparatele sunt în dotarea Ministerului Apărării. În 2007, guvernul a alocat fonduri pentru împrospătarea flotilei oficiale, fiind lansată comanda pentru două Antonov AN 148, programate să intre în serviciu în 2014.
Avionul prezidenţial, folosit în bătăliile PSD cu Palatul Cotroceni
Scenariul cumpărării unui avion nou a apărut pentru prima dată după 1989 în timpul guvernării Tăriceanu, în vara anului 2007.
Pe fondul boom-ului economic, Călin Popescu Tăriceanu, premier la acea dată, şi Teodor Meleşcanu, ministru al Apărării, au introdus în CSAŢ propunerea de cumpărare de noi avioane pentru flotila prezidenţială.
Agreeată iniţial, ideea a fost abandonată după intrarea în criză, pe fondul unor critici susţinute ale PSD, care îl acuza pe Traian Băsescu de “cheltuirea iresponsabilă a banului public”.
Propunerea făcută de Victor Ponta în 2013 închide practic o dispută cu Preşedinţia României, pornită de fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu.
Pe 28 februarie 2013, Relu Fenechiu spunea că “Tarom ar trebui să renunţe la aeronava prezidenţială Airbus A 310, care produce anual o gaură de 7 milioane de euro în bugetul TAROM”.
Disputa în jurul utilizării aeronavei Airbus a fost prefaţată de Victor Ponta, care în decembrie 2012 a comentat, legat de Bugetul de Stat: “Şi la Administraţia Prezidenţială vom face reduceri. Faptul că ditamai avionul stă pe pistă câte trei zile să se plimbe preşedintele la Bruxelles, la Consiliul European… La noi se închiriază de la Tarom ditamai avionul pentru preşedinte şi câţiva din jurul lui.”
La scurt timp după ce Relu Fenechiu a anunţat deschiderea unor discuţii ale Ministerului Transporturilor cu Administraţia Prezidenţială pe tema aeronavei Airbus, Traian Băsescu a luat, în martie 2013, decizia rezilierii contractul încheiat cu TAROM în 2010.
Fără o aeronavă specială, Traian Băsescu a folosit în deplasările oficiale curse de linie sau a închiriat o aeronavă de la compania lui Ion Ţiriac.
Pentru deplasările sale, Victor Ponta a făcut, prin Guvern, contracte punctuale cu TAROM.
