Comisia Europeană a declanșat miercuri, în mod oficial, ”mecanismul privind statul de drept” împotriva Ungariei. Demersul s-ar putea finaliza, dacă Ungaria nu remediază rapid problemele semnalate de UE, cu blocarea parțială a fondurilor UE alocate Budapestei din cauza încălcărilor statului de drept.
UE nu a mai folosit niciodată această autoritate, care îi permite să reducă/blocheze plăți către state membre ale căror acțiuni pun în pericol bugetul Uniunii.
Noul mecanism a fost creat în 2020, după ce Comisia a constatat că instrumentele de supraveghere existente la nivel național se dovedesc incapabile să schimbe comportamentul acelor capitale care ignoră regulile europene.
Ce i se reproșează Ungariei
Un oficial al Comisiei a declarat miercuri, citat de Politico, că Ungaria a fost vizată de acest mecanism din cauza „preocupărilor serioase” cu privire la utilizarea finanțării UE.
Oficialul a subliniat temerile cu privire la modul în care Ungaria distribuie contractele publice și modul în care controlează și auditează fondurile UE. Oficialul a criticat, de asemenea, țara pentru lipsa de transparență și pentru împiedicarea investigațiilor și urmăririlor penale eficiente.
Aceste preocupări, a spus oficialul, au fost „ignorate” de peste un deceniu, indicând „încălcări continue” ale statului de drept.
Oficialii UE spun că, în cele din urmă, Comisia a decis să declanșeze mecanismul împotriva Budapestei (dar nu și împotriva Poloniei, aflată la fel în vizorul Comisiei) din cauza corupției la nivel înalt din Ungaria.
Bruxelles-ul și Budapesta au avut dezacorduri tot mai pronunțate de când prim-ministrul ungar Viktor Orbán a venit la putere, în urmă cu peste un deceniu. În timpul mandatelor lui Viktor Orbán, grupurile pentru libertăți civile spun că liderul ungar a preluat treptat controlul asupra instituțiilor democratice și a canalizat banii contribuabililor către prieteni și familie.
Premierul Orbán a câștigat recent un al patrulea mandat consecutiv.
Decizia finală este a Consiliului, Ungaria a pierdut sprijinul Vișegrad
Decizia de miercuri anunță începutul unui proces de luni de zile care s-ar putea încheia cu pierderea unei părți semnificative de fonduri UE în Ungaria.
Decizia finală este în sarcina Consiliului UE, compus din reprezentanții UE 27. Orice reducere de finanțare va avea nevoie de o „majoritate calificată” pentru a trece – adică sprijin din partea a cel puțin 55% din țările UE, reprezentând cel puțin 65% din populația blocului.
Ungaria se baza în primul rând pe sprijinul Vișegrad pentru a contracara o astfel de măsură, dar după declanșarea războiului din Ucraina și poziționarea total opusă a Budapestei față de restul UE în ceea ce privește Rusia acest sprijin a fost pierdut.
Conform regulamentului care guvernează mecanismul, UE poate reduce finanțarea atunci când încălcările statului de drept afectează sau ar putea risca să afecteze bugetul UE într-un „mod suficient de direct”.
***
