În premieră absolută de la liberalizarea prețurilor încoace, prețurile au scăzut în luna noiembrie, indicele consemnat de INS în raport cu luna precedentă fiind de 99,99%. Influența principală în acest sens a fost dată de ieftinirea produselor alimentare cu 0,15%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,06% iar serviciile cu 0,10%.
Decalajul dintre inflația medie anuală pe agregare națională și cea pe sistem armonizat european s-a menținut la opt zecimi de procent (4,3% IPC, față de 3,5% IAPC, valoarea transmisă la Eurostat și conformă cu clasificarea europeană a mărfurilor și serviciilor). Practic, INS ar trebui să ia o poziție pentru a lămuri această diferență deja considerabilă.
Indicele CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare, a fost de -0,07%. Inflația anuală a atins un nou nivel minim record, cu doar 1,83%.
Legumele și conservele de legume s-au ieftinit per total cu 0,16%, deși cartofii s-au scumpit cu 6,11%. Fructele au costat și ele cu aproape patru procente mai puțin, deși prețul fructelor proaspete s-a majorat cu 0,26%. Cele care s-au ieftinit cu 8,29% în raport cu luna anterioară au fost citricele și alte fructe meridionale.
Datele concrete contrazic astfel impresia diminuării prețurilor ca urmare a unei recolte bune la intern. În plus, scumpirea ouălor cu 5,03% a trimis influența produselor volatile ( legume, fructe, ouă) în teritoriul pozitiv al majorării prețurilor, contrar impresiei generale. Mai degrabă, cursul de schimb mai bun al leului a contribuit la reducerea inflației. Astfel, combustibilii s-au ieftinit cu 0,12% iar factura la serviciile de telefonie s-a redus cu 0,07%
Destul de ciudat pentru reducerile de prețuri de tip black Friday și care au abundat în ultima decadă din luna noiembrie, în afară de combustibili, nu s-a consemnat vreo reducere a prețurilor la nici una dintre grupele de mărfuri nelimentare. Potrivit datelor oficiale, încălțămintea s-a scumpit cu 0,48%, îmbrăcămintea cu 0,18%, frigiderele cu 0,12%, aragazele cu 0,10% iar electronicele cu 0,08%.
După primele unsprezece luni din acest an, creșterea generală a prețurilor a fost de 1,22%. Ceea ce lasă deschisă pentru ultima lună a anului posibilitatea absolut greu de anticipat ca BNR să rateze ținta de inflație și în acest an. Dar nu ieșind în sus în afara intervalului de variație de plus/minus un procent, ci în jos, adică sub 1,5%.
Pentru aceasta, ar fi suficient ca inflația consemnată în luna decembrie 2013 să fie sub 0,27% . Ea ar înlocui valoarea destul de consistentă, de 0,60%, consemnată în decembrie 2012. Mai mult, tot prin efect de bază ( vezi nivelul de 1,34% din prima lună a anului în curs), în funcție de efectele majorării prețurilor la carburanți, am putea asista în luna ianuarie 2014 la diminuarea inflației sub pragul de 1%. Mai ales că s-a discutat deja amînarea introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenți la motorină.
Până la finalul anului viitor , vom asista la o stabilizare și chiar o ușoară revenire a creșterii prețurilor , dată fiind valorile lunare relativ reduse din a doua jumătate a anului 2013. În condițiile în care cursul de schimb va fi în continuare stabil, se conturează o apropiere a inflației medii anuale (calculată după metodologia comunitară) de nivelul de 2% recomandat de Banca Centrală Europeană.
Urmărește-ne pe Google News
