Premierul Nicolae Ciucă a promis unei delegații a președinților de consilii județene fonduri suplimentare alocate acestor unități administrative. Pentru drumurile județene, bugetul va crește cu 300 de milioane de lei, până la un miliard de lei, în bugetul 2022, a declarat la finalul întâlnirii de vineri preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Adrian Ioan Veştea (foto).
CJ-urile vor primi și parte din redevența obținută din tot ceea ce înseamnă exploatarea resurselor minerale dinfiecare judeţ, în parte în funcţie de cantităţile care se exploatează, a mai declarat Adrian Veștea. Guvernul urmează să elaboreze normele de aplicare, care va menționa această distribuire a redevențelor, însă președintele UNCJR nu a oferit detalii legate de procentele discutate.
De asemenea, a mai promis Nicolae Ciucă, de la bugetul de stat se vor plăti 90% din costurile de funcţionare ale Direcţiilor de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului de la nivelul fiecărui judeţ.
„Am avut discuţii pe baza bugetului de stat pentru anul 2022. Au fost o serie de solicitări din partea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România pentru buna funcţionare. Am primit asigurări că vom avea faţă de anul trecut un buget mai mare la drumuri, de la 700 de milioane vom avea un buget de un miliard. (…) De asemenea, am primit asigurări că vom primi 90% din costurile de funcţionare ale Direcţiei generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului. Am primit, de asemenea, promisiunea că se vor actualiza standardele minime de cost pentru această instituţie”, a afirmat Veştea.
Ceea ce au obţinut consiliile judeţene ţine cont de „situaţia realistă cu care se confruntă România”, a explicat președintele Uniunii, adăugând că speră să poată fi duse la bun sfârşit proiectele de investiții aflate în implementare, după plata cheltuielilor de funcționare a instituțiilor.
„Vor continua discuţiile cu reprezentanţii Guvernului pentru că va trebui să actualizăm acest standard minim de cost care este extrem de important de a fi adus la zi pentru că preţul utilităţilor, de asemenea sporurile care sunt primite de personalul care lucrează în aceste centre, modul în care ne-a afectat pandemia şi a trebuit să suplimentăm o serie de cheltuieli pentru această instituţie, de asemenea cheltuielile pe care le facem în spitale şi ceea ce înseamnă partea de cofinanţare pentru toate proiectele pe care le avem în implementare”, a mai spus Adrian Veştea, citat de Agerpres.
Nu s-a renunțat la ideea ca ADR-urile să fie implicate în PNRR
Există intenția ca Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR-uri) să preia parte din atribuțiile de implementare a PNRR, a mai declarat președintele Uniunii Consiliilor Județene:
„De asemenea, am considerat că este foarte important să se ţină cont de faptul că toate Consiliile Judeţene dispun de o resursă umană foarte bună, bine calificată pentru tot ceea ce înseamnă implementarea proiectelor pe fonduri europene şi considerăm necesar că ar fi foarte bine ca noi să devenim parteneri în implementarea PNRR în aşa fel încât să avem o cotă cât mai mare de absorbţie în perioada următoare.”
Adrian Veștea consideră că o astfel de descentralizare ar accelera absorbția fondurilor PNRR: „Practic, fiecare regiune în parte este formată din şase judeţe, dar cred că ar fi mult mai bine să descentralizăm toate aceste programe, mai ales cele care se adresează autorităţilor publice locale în aşa fel încât să câştigăm timp, fiindcă înseamnă elaborare proiecte, valoarea acestor proiecte, momentul care se ajunge la eligibilitate încep procedurile de achiziţie, ele durează o perioadă extrem de lungă de timp şi atunci cred că ar fi foarte necesar să pornim în paralel în aşa fel încât să putem să avem o absorbţie cât mai bună din PNRR”.
