Prefectul Municipiului Bucureşti, Rareş Hopincă, a anunţat marţi că a atacat în instanţă Primăria Generală şi cere anularea retrocedării Parcului IOR, invocând nelegalități evidente ale dispozițiilor de returnare a proprietății.
„În urma analizei celor două dispoziţii privind retrocedarea celor 12 hectare parte a parcului IOR, am decis să atac în instanţă aceste dispoziţii ale Primarului general, să atac în instanţă Primăria Municipiului Bucureşti şi să cer anularea dispoziţiilor de retrocedare asupra celor 12 hectare de teren care fac parte din parcul IOR. În opinia mea, există elemente vădite de nelegalitate, în ceea ce priveşte întocmirea şi adoptarea celor două dispoziţii de primar din anul 2005, şi din punctul meu de vedere acest teren de 12 hectare trebuie să rămână în domeniul public al Muncipiului Bucureşti”, a declarat prefectul.
Nicușor Dan: Sper că nu este un gest de fațadă
„Sper ca acţiunea de azi a Prefectului pentru anularea dispoziţiei de retrocedare a celor 12 hectare din Parcul IOR să fie una serioasă şi nu un gest de imagine. Nu înţeleg de ce nu m-a contactat pentru a-l ajuta, deşi am anunţat public că am finalizat o amplă analiză juridică a speţei. Faptul că a anunţat acţiunea împreună cu Robert Negoiţă e o sfidare a bunului simţ. Negoiţă şi Oprescu au îngreunat foarte mult posibilitatea de anulare a dispoziţiei de retrocedare”, a scris Nicuşor Dan, marţi pe Facebook.
Edilul general a adăugat că „în litigiul în care cele două primării au fost parte, Înalta Curte a reţinut definitiv că terenul nu e parc pentru că niciuna din primării nu a venit cu acte care să dovedească faptul că e parc”.
„Tocmai din cauza lor acum anularea dispoziţiei de retrocedare necesită o analiză juridică subtilă”, a completat Dan.
Retrocedare abuzivă
În opinia acestuia, terenul nu putea fi retrocedat niciodată şi va cere instanţei să constante că retrocedarea a fost abuzivă.
„Terenul face parte dintr-o suprafaţă de 767 de hectare de teren arabil, rămase în proprietatea lui Ivan Grueff după Reforma Agrară din 1921. Suprafaţa avea să fie expropriată în condiţiile legii de Reformă Agrară Nr. 187 din 1945 – fiind teren arabil, de la cetăţeanul menţionat anterior şi Elena Catacuzino, trecând astfel în proprietatea statului român. Fiind teren arabil, această parcelă nu putea fi retrocedată în baza Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, ci trebuia, eventual, să facă obiectul unei cereri pe Legea Fondului Funciar Nr. 18 din 1991”, a mai spus Rareş Hopincă.
Prefectul cere ajutorul ONG-urilor
El a adăugat că după intrarea în proprietatea statului român terenul a fost amenajat ca parc şi a fost în permanenţă parte a domeniului public al Municipiului Bucureşti.
Prefectul Capitalei a invitat grupurile de iniţiativă civică şi organizaţiile neguvernamentale interesate să facă cerere de intervenţie în dosar, dacă există elemente suplimentare care pot fi evidenţiate instanţei şi care să ducă la revenirea terenului în domeniul public al Municipiului Bucureşti.
Șeful Poliției Locale, demis din cauza IOR
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, l-a demis în septembrie pe şeful Poliţiei Locale din Bucureşti, Daniel Răşică, din cauza modului în care acesta a gestionat situația din Parcul IOR, unde s-au făcut defrișări și au avut loc mai multe incendii de vegetație pe o porțiune de teren retrocedată.
Daniel Rășică a fost numit de Gabriela Firea și a fost anterior director la Poliția Locală Voluntari și a fost numit de PSD prefect al judeţului Ilfov, în locul Speranţei Clişeru, altă apropiată a Gabrielei Firea, în 2014.
Defrișările și incendiile din zona retrocedată în IOR
Zona din IOR ce a dus la demiterea lui Daniel Rășică se întinde pe 11 hectare și este una dintre cele mai însemnate arii naturale din București. Ea a fost retrocedată în anul 2007, iar în 2022, Primaria sectorului 3 a pierdut definitiv procesul prin care a încercat să împiedice retrocedarea.
Zeci de arbori au fost tăiați pe bucata aceea din Parcul IOR, dar cei responsabili au primit doar 18 amenzi a câte 1.000 de lei.
În zona respectivă, unde se dorește construirea unui parc de distracții, organizația non-guvernamentală „Străzi pentru Oameni” semnala anul trecut că arborii aveau găuri la baza, ceea ce ar fi indicat că aceștia sunt otrăviți de persoanele care doresc să îi poată tăia, potrivit b365.ro.
De asemenea, în perimetrul retrocedat au avut loc repetate incendii de vegetație, cel mai recent fiind la sfârșitul lunii august, când a fost afectată o suprafață de aproximativ 4.000 m².
****
