Problemele economiei turcești și ale monedei sale pun presiune pe exporturile românești.
Exporturile româneşti în Turcia ar putea scădea suficient de mult pentru a amplifica deficitul comercial al României cu această țară și pe ansamblu.
Lira turcească a mai pierdut 10% din valoarea sa, luni, după ce vineri s-a prăbușit cu 18%, stârnind teama piețelor și băncilor globale că problemele economice ale Turciei vor contamina și alte economii emergente.
Astfel că importurile turcești din România ca şi de oriunde altundeva s-ar putea scumpi prea mult pentru a-şi păstra volumele actuale.
„Problemele Turciei și deprecierea lirei turcești vor afecta categoric exporturile româneşti în această ţară, care vor deveni mai scumpe”, a declarat Mihai Ionescu, co-preşedintele Consiliului de export al României şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), pentru cursdeguvernare.ro.
În general, România ar putea avea de suferit ca urmare a prelungirii crizei din Turcia, odată cu toate celelalte economii emergente, din cauza eventualei contaminări cu neîncredere, care ar putea declanșa retragerea fluxurilor de investiții financiare.
Creșterea economiei Turciei, dirijată de politica inflaționistă a președintelui Recep Tayyip Erdogan, s-a transformat în supraîncălzire, iar banca centrală a Turciei nu a reușit să calmeze temerile globale, pentru că întârzie să majoreze dobânda de referinţă pentru a ţine sub control inflaţia care depăşeşte 15% în prezent, de la 11,5% în 2017.
Ministrul de Finanțe al Turciei este ginerele președintelui Recep Erdogan.
Relațiile economice cu Turcia
Chiar dacă încasările exportatorilor români sunt teoretic avantajate de deprecierea lirei, scăderea volumului ar putea duce la creşterea deficitului comercial bilateral de la nivelul înregistrat în 2017, de circa un miliard de euro.
Turcia este cel mai mare importator din România din afara UE și cel mai mare exportator non-UE în România după China. Mai mult, schimburile comerciale cu multe ţări UE sunt în urma celor cu Turcia.
Turcia a fost al cincilea cel mai mare importator din România în 2017 şi al şaselea în T1 / 2018, atrăgând 3,3% din totalul exporturilor românești (2,09 mld. euro).
Este al şaptelea cel mai mare exportator în România în T1 / 2018 şi a fost al şaselea în 2017, cu 4% din totalul importurilor românești.
Turcia are investiţii străine directe în România de mai multe sute de milioane de euro: erau 449 de milioane de euro în 2016 (0,7% din total, locul 19), potrivit BNR, dar s-au adăugat cel puțin 100 milioane între timp. Cu fluxurile indirecte ale companiilor turcești dinalte ţări europene investițiile Turciei s-ar ridica la peste şase miliarde de dolari.
Circa 7.000 de companii turce au operaţiuni în România, dintre care două bănci, credit Europe şi Garanti Bank și Arcelik, producătorul de electrocasnice care deţine fabrica Atrctic de la la Găeşti.
Grupul Koc , din care face parte şi Arcelik, urmează să livreze Capitalei 400 de autobuze, în valoare de peste 100 de milioane de euro – cel mai mare contract de export de autobuze din istoria grupului.
Eventuala creştere a costului finanţării firmei ar putea întârzia producția, respectiv livrarea autobuzelor Capitalei României.
Grijile globale
Lira turcească a pierdut mai mult de 40% din valoarea sa față de dolar în acest an, iar angajamentul băncii centrale a Turciei nu a făcut decât să reducă viteza căderii.
Prăbușirea monedei Turciei ridică gradul de nervozitate al investitorilor globali, care se tem că astfel s-ar putea declanșa un exod al fluxurilor de investiții din țările emergente.
Mai mult, retorica antieuropeană a lui Recep Erdogan şi confruntarea sa deschisă cu Donald Trump nu ajută deloc.
(Citiţi şi: Lira turcă se prăbușește, economia Turciei se clatină sub politica inflaționistă a regimului Erdogan. Confruntarea cu Washingtonul amplifică criza)
Randamentele titlurilor de stat turceşti pe 10 ani au fost propulsate de neîncrederea în guvernul turc la aproape 20%, iar prima de risc aferentă (CDS) a accelerat cu peste 50% într-o săptămână, până la mai mult de 520 de puncte.
Randamentele titlurilor de stat sunt rapoarte dintre dobânda bonificată și prețul titlurilor, iar creșterea acestora arată disponibilitatea investitorilor de a le vinde cât mai repede.
Problema cea mai mare ar putea fi însă creșterea costurilor la care se împrumută nu numai guvernul turc, ci și companiile din Turcia, dintre care circa 10.000 sunt germane, franceze, italiene şi spaniole, iar printre ele sunt multe nume sonore.
Urmărește-ne pe Google News
