fbpx

Chestiunea

De unde ni se trage: avem cei mai puțini absolvenți specializați în Educație din UE. Cum stăm la alte domenii

România are cei mai puțini absolvenți specializați în educație din UE raportat la mărimea populației rezidente, potrivit datelor publicate de Eurostat. Din distribuția absolvenților de… Mai mult

22.11.2020

La obiect

Legislație de mare impact pusă în dezbatere: Cum va funcționa în România sistemul de garanție-returnare care va intra în vigoare la 1 aprilie 2022

Începând de pe 1 aprilie 2022, toate ambalajele de băuturi comercializate în România vor purta o garanție de 50 de bani, sumă ce va fi… Mai mult

19.11.2020

La obiect

DOCUMENT / Strategia energetică – Principalele prevederi: 3 ținte esențiale, 6 direcții de investiții, 8 obiective

Ministerul Economiei și Energiei (MEEMA) propune o ordonanță de urgență prin care să se ocolească Parlamentul pentru aprobarea „formei finale” a Strategiei energetice a României… Mai mult

19.11.2020

Chestiunea

Estimarea PIB 2020 – redusă pentru a treia oară în prognoza oficială. Observații

Estimarea pentru PIB 2020 a fost redusă pentru a treia oară consecutiv în așa-numită Prognoză preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară publicată de Comisia Națională… Mai mult

19.11.2020

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

de Marin Pana , 19.10.2020

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele opt luni ale anului.

Astfel, scăderea exporturilor noastre a fost de -15% (la fel ca Portugalia), după cele consemnate de Luxemburg (-25%), Franța (-21%) și Finlanda (-17%)

Pe segmentul de schimburi intracomunitare, am ocupat locul șase, cu o diminuare de -16%. Mai redusă decât a micilor economii (puțin relevante) Cipru (-39%), Luxemburg (-24%) sau Malta (-24%) și doar ceva mai bine în raport cu Franța (-17%) și Finlanda (-16%). De reținut, Slovacia, competitoarea noastră în industria auto, și-a revenit semnificativ mai bine (-12%).

Scăderea exporturilor a fost aproape dublă față de celelalte state din Balcani (-8% Bulgaria și Croația), vizibil peste cele din Ungaria, Cehia (fiecare cu câte -11%) și mult peste Polonia (-5%). Așadar, exporturile în revenire mai lentă față de situația din regiune au fost cele care ne-au afectat revenirea economică, fiind și singurul stat cu sold major negativ care și-a înrăutățit poziția.

Deși cu deficite, (mai mari) Croația și Bulgaria ( mai mici) și-au diminuat soldul negativ, fapt datorat obligațiilor asumate pentru acceptarea în ERM II, anticamera adoptării euro. Cehia și Ungaria și-au mai redus excedentul comercial cu care s-au obișnuit, spre deosebire de noi, în ultimii ani.

Slovacia a restrâns mai mult decât noi importurile din afara UE și și-a îmbunătățit poziția externă, oricum echilibrată anterior. Cel mai performant stat pe traiectoria reducerii decalajelor față de Occident, Polonia, a continuat să-și majoreze un excedent considerabil (după ce era marginal pe minus pe primele 8 luni de anul trecut).

Din păcate pentru România, datele prezentate arată o diminuare a competitivității în regiune față de alte state membre cu nivel de dezvoltare apropiat, cu efect negativ pe avansul PIB. De aceea majorarea veniturilor fără corespondent în evoluția producției, inclusiv pentru export, nu face decât să amplifice deficitul extern și presiunea asupra cursului monedei naționale.

Dintre țările occidentale cu PIB de dimensiuni comparabile și afectate similar pe partea de exporturi, Finlanda a avut o oarecare deteriorare a soldului comercial, dar a rămas foarte aproape de echilibru. Spre deosebire de noi, Portugalia și-a restrâns mai puternic importurile (-18%), reducându-și semnificativ deficitul comercial.

Pentru referință, am inclus și rezultatele celor mai mari economii ale UE, principalii noștri parteneri comerciali. Germania și-a mai ajustat un excedent comercial masiv, care o plasa în afara cerințelor de echilibru, Italia și-a îmbunătățit poziția și doar Franța a avut o creștere a deficitului comercial.

Plasarea noastră undeva la media datele lor arată o dependență crescută a economiei românești lanțurile de producție ale marilor concerne internaționale, dar și o anumită pasivitate. Astfel, pretențiile de majorare a nivelului de trai fără un efort suplimentar pentru eficientizarea producției nu au acoperire iar rezultatele se vor vedea în ajustarea făcută forțat de piață.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.10.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Avans de 2% a cifrei de afaceri din comerț – valori „normale” la produsele alimentare și nealimentare

Marin Pana

Comerțul cu amănuntul (fără cel cu autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri după primele zece… Mai mult

Stiri

“Priorități pentru România” – viziunea comunității de afaceri transmisă clasei politice înainte de alegeri

Razvan Diaconu

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) aduce în atenția partidelor politice și candidaților la alegerile parlamentare din 2020 viziunea comunității de afaceri cu… Mai mult

Stiri

Centru de vaccinare anti-Covid organizat la Romexpo. Detalii oferite în premieră de Klaus Iohannis

Vladimir Ionescu

Este „foarte posibil” ca la începutul anului 2021 România să beneficieze de prima tranșă de vaccin, respectiv circa 1 milion de doze. Până în vară,… Mai mult

Stiri

China a devenit principalul partener comercial al UE, depășind, în premieră, SUA

Raluca Florescu

China a devenit în trimetrul trei principalul partener comercial al Uniunii Europene, depășind Statele Unite, în condițiile în care pandemia de covid-19 a afectat puternic… Mai mult

Europa

România, vizată de proceduri de infringement în domeniile Justiție, Energie, Climă

Razvan Diaconu

Reprezentanța Comisiei Europene de la București a anunțat joi că România este vizată de o procedură de infringement pentru neîndeplinirea obligației de a comunica transpunerea… Mai mult

Stiri

Diferențele dintre dobânzile la credite și cele la depozitele bancare au scăzut în octombrie

Adrian N Ionescu

Marjele nete ale dobânzilor practicate de bănci au scăzut în octombrie și arată că, în medie, s-au redus atât ratele cerute pentru credite cât și… Mai mult

Digital

Gradul mediu de digitalizare al primăriilor din România: 32,3%

Vladimir Ionescu

Gradul mediu de digitalizare a primăriilor din România este de doar 32,3%, potrivit raportului DESI (The Digital Economy and Society Index). La capitolul “Servicii Publice… Mai mult