La obiect

INS : Veniturile românilor au crescut cu 26% anul trecut – pe ce s-au dus banii economisiți la alimente

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2018 de 4.251 lei, în creştere cu 25,3% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

06.06.2019

Interviu

Interviu Șerban Țigănaș / Cum a ajuns planificarea strategică urbană a orașelor românești pe mâna grupurilor de interese

Textul de mai jos e compus din fragmente ale interviului apărut în publicația exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare: Șerban Țigănaș – președinte al Ordinului… Mai mult

05.06.2019

Chestiunea

Creşterea costului forţei de muncă, cea mai mare din ultimele şase trimestre

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2019 cu 16,35% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor anunţate de INS.… Mai mult

05.06.2019

Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Cronicile

Maxim istoric la ponderea cheltuielilor de personal din sectorul public în PIB. Consiliul fiscal, despre rectificarea bugetară: riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit

de Adrian N Ionescu , 13.8.2018

Consiliul fiscal a observat că ponderea cheltuielilor de personal din sectorul public în PIB şi în total cheltuieli bugetare este proiectată să atingă maxime istorice în 2018, depăşind chiar şi nivelul pre-criză.

Evoluţia este de natură să evidenţieze ”vulnerabilitatea poziţiei finanţelor publice în eventualitatea materializării unui şoc macroeconomic advers”, avertizează Consiliul fiscal în Opinia cu privire la proiectul de rectificare bugetară prezentat de Guvernul Dăncilă.

Analiza Consiliului fiscal, publicată vineri, contrazice și optimismul guvernului în ceea ce privește menținerea deficitului sub pragul de 3% din PIB, rectificarea bugetară propusă de guvern bazîndu-se pe o estimare „excesiv de optimistă” a Comisiei Naționale de Prognoză privind creșterea economică pe 2018.

Dubii referitoare la cifrele avansate de CNSP

Rectificarea bugetară prevede menținerea deficitului bugetar la 2,97% din PIB, pentru că se bizuie pe o majorare a PIB nominal cu 37,1 miliarde de lei, dar Consiliul fiscal „apreciază drept excesiv de optimistă proiecția de creștere economică de 5,5% în termeni reali avansată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) pentru 2018”.

Proiecția CNSP nu este susținută de „creșterea anuală de doar 4% înregistrată conform datelor preliminare aferente primului trimestru al anului curent” și de „dinamica înregistrată de principalii indicatori economici în trimestrul al doilea”.

Consiliul fiscal evaluează ca foarte probabilă eventualitatea ca ritmul anual de creștere reală să fie inferior prognozei CNSP cu circa 1,5-2 pp, ceea ce ar implica un nivel al PIB nominal de aproximativ 930 miliarde lei”

„Situarea PIB la un asemenea nivel ar însemna, caeteris paribus, un nivel al deficitului exprimat în PIB ce ar depăși (cu circa 0,05 pp) plafonul de 2,97% din PIB aferent deficitului bugetar”, adică peste nivelul de 3%.

Concluziile Consiliului Fiscal

Consiliul Fiscal exprimă în opinia publicată rezerve față de:

  • nivelul propus în cazul veniturilor din TVA și accize. „Revizuirile descendente operate apar drept insuficiente” și este „probabilă eventualitatea în care veniturile realizate ar fi cu circa 2 miliarde de lei mai mici decât estimările actualizate”.
  • nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistență socială și cele cu achizițiile de bunuri și servicii.
  • menținerea deciziei de achitare a pensiilor înainte de 15 ale lunii, care ar reclama alocări suplimentare de circa 1,3 miliarde lei.

Execuția bugetară la finele primului semestru „indică drept probabile cheltuieli suplimentare de circa 0,9 miliarde lei în raport cu alocarea – un control strict al cheltuielilor cu achizițiile de bunuri și servicii (neobservabil până în acest moment) ar putea însă asigura înscrierea în anvelopa de cheltuieli propusă”.

Cele de mai sus „evidențiază riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit asumate și implicit a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, în absența adoptării unor măsuri compensatorii”.

În plus se adaugă:

  • probabilitatea extrem de ridicată ca nivelul PIB nominal să se situeze pe un palier semnificativ inferior celui avansat de CNSP, dat fiind nivelul creșterii economice din primul trimestru al anului și dinamica recentă a principalilor indicatori macroeconomici.
  • materializarea acestei eventualități ar contribui suplimentar la înregistrarea unui nivel mai ridicat al deficitului exprimat ca procent în PIB.
  • primejdia „nedezirabilă de nerealizare a absorbției programate a fondurilor structurale și de coeziune, prin intermediul reducerii cheltuielilor de cofinanțare pe care le-ar prilejui”, în scopul reducerii cheltuielilor cu circa 2 miliarde lei și a diminuării deficitului bugetar.

Realizarea în proporție de 75% a programului de fonduri structurale și de coeziune presupune constant raportul cheltuielilor de cofinanțare relativ la veniturile de la UE,

„Consiliul Fiscal identifică așadar riscuri semnificative pe termen scurt la adresa evitării intrării în procedura de deficit excesiv, care se adaugă tendinței deja existente de vulnerabilizare a poziției finanțelor publice, în condițiile înregistrării unei deviații persistente și de amploare de la obiectivul pe termen mediu”.

Subminarea rezistenței la șocuri

„Un element suplimentar care subminează rezistența la șocuri adverse a finanțelor publice ale României este reprezentat de tendința de modificare a structurii cheltuielilor bugetului general consolidat în favoarea cheltuielilor rigide (în special cheltuieli de personal și de asistență socială)”, mai spune Consiliul Fiscal.

Creșterea raportului cheltuieli rigide – cheltuieli totale (exclusiv intrări de fonduri UE) și a celui cheltuieli rigide – venituri fiscale și din contribuții sociale „complică semnificativ ajustarea în eventualitatea manifestării unor șocuri adverse”.

Astfel, riscul creșterii fiscalității într-un scenariu advers devine major.

Ponderea în PIB și în total cheltuieli bugetare (nete de fondurile UE) a cheltuielilor de personal în sectorul public poate să atingă maxime istorice în 2018, depășind chiar și nivelul pre-criză.

Această evoluție este „de natură să evidențieze vulnerabilitatea deja menționată a poziției finanțelor publice în eventualitatea materializării unui șoc macroeconomic advers”.

„Reducerea masivă a cheltuielilor de investiții din ultimii ani pentru a acomoda presiunile de
amploare localizate la nivelul cheltuielilor rigide (de natura salariilor și pensiilor) este cu atât mai puțin oportună într-o economie în care insuficiența infrastructurii este identificată în mod sistematic drept element de blocaj la adresa creșterii economice pe termen lung”.

Abateri de la Legea Responsabilității Fiscal – Bugetare

  • Depășirea pragului deficitului bugetar nu ar încalca doar Tratatul UE, ci ar însemna și „neconformarea și cu regula statuată de art. 12 lit. a) al LFRB, potrivit căruia „soldul bugetului general consolidat și cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăși plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiți de aceasta”.
  • Majorarea în termeni nominali a deficitului bugetar și a deficitului bugetar primar implică neconformarea cu regula ce prevede faptul că soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat nu vor putea depăși plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal bugetară, aprobată de către Parlament”. Plafoanele nominale aferente deficitului bugetar și deficitului bugetar ar fi depășite ex-ante cu 1,1 miliarde de lei.

Descărcaţi de AICI Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2018

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.8.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Paris Air Show / Macheta viitorului avion de luptă european – Franța, Germania și Spania au semnat acordul

Iulian Soare

Franţa, Germania şi Spania au semnat luni acordul de cooperare pentru construirea noului avion de luptă european. Acordul a fost semnat de către miniștrii Apărării… Mai mult

Europa

Riscurile de securitate din zona Mării Negre în atenția Consiliului UE – concluziile reuniunii

Iulian Soare

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni concluzii privind angajamentul UE față de cooperarea regională în zona Mării Negre, reafirmând că Bruxelles-ul rămâne consecvent ”principiilor independenței,… Mai mult

Stiri

Outsourcing-ul: România pierde teren în clasamentul global al atractivității

Adrian N Ionescu

România a coborât 10 poziții până pe locul 28, în clasamentul pe 2019 al celor mai atractive destinații pentru transferul de afaceri (outsourcing) ale companiilor… Mai mult

Stiri

Trei liceeni din Sibiu participă la Olimpiada Geniilor, în SUA, cu două proiecte revoluționare

Vladimir Ionescu

Trei liceeni de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Sibiu participă la Olimpiada Geniilor, o competiție organizată de Oswego State University of New York, între… Mai mult

Stiri

Proiect de lege al USR privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor

Vladimir Ionescu

USR depune marţi în Parlament un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor, a anunţat la RFI deputatul Stelian Ion (foto). Parlamentarul… Mai mult

Europa

Nouă Directivă UE privind accesul la informaţiile financiare private pentru combaterea infracțiunilor transfrontaliere

Vladimir Ionescu

Consiliul UE a adoptat vineri o directivă privind facilitarea utilizării informaţiilor financiare pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a anumitor infracţiuni, inclusiv cele de… Mai mult

Stiri

Coaliția pentru Libertatea Comețului și a Comunicării: Noul proiect anti-tutun lovește un întreg sector economic

Razvan Diaconu

Coaliția pentru Libertatea Comețului și a Comunicării (CLCC) consideră că inițiativa de hiper-reglementare în domeniul tutunului promovată de câțiva membri ai Parlamentului lovește un întreg… Mai mult