Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Cronicile

Maxim istoric la ponderea cheltuielilor de personal din sectorul public în PIB. Consiliul fiscal, despre rectificarea bugetară: riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit

de Adrian N Ionescu , 13.8.2018

Consiliul fiscal a observat că ponderea cheltuielilor de personal din sectorul public în PIB şi în total cheltuieli bugetare este proiectată să atingă maxime istorice în 2018, depăşind chiar şi nivelul pre-criză.

Evoluţia este de natură să evidenţieze ”vulnerabilitatea poziţiei finanţelor publice în eventualitatea materializării unui şoc macroeconomic advers”, avertizează Consiliul fiscal în Opinia cu privire la proiectul de rectificare bugetară prezentat de Guvernul Dăncilă.

Analiza Consiliului fiscal, publicată vineri, contrazice și optimismul guvernului în ceea ce privește menținerea deficitului sub pragul de 3% din PIB, rectificarea bugetară propusă de guvern bazîndu-se pe o estimare „excesiv de optimistă” a Comisiei Naționale de Prognoză privind creșterea economică pe 2018.

Dubii referitoare la cifrele avansate de CNSP

Rectificarea bugetară prevede menținerea deficitului bugetar la 2,97% din PIB, pentru că se bizuie pe o majorare a PIB nominal cu 37,1 miliarde de lei, dar Consiliul fiscal „apreciază drept excesiv de optimistă proiecția de creștere economică de 5,5% în termeni reali avansată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) pentru 2018”.

Proiecția CNSP nu este susținută de „creșterea anuală de doar 4% înregistrată conform datelor preliminare aferente primului trimestru al anului curent” și de „dinamica înregistrată de principalii indicatori economici în trimestrul al doilea”.

Consiliul fiscal evaluează ca foarte probabilă eventualitatea ca ritmul anual de creștere reală să fie inferior prognozei CNSP cu circa 1,5-2 pp, ceea ce ar implica un nivel al PIB nominal de aproximativ 930 miliarde lei”

„Situarea PIB la un asemenea nivel ar însemna, caeteris paribus, un nivel al deficitului exprimat în PIB ce ar depăși (cu circa 0,05 pp) plafonul de 2,97% din PIB aferent deficitului bugetar”, adică peste nivelul de 3%.

Concluziile Consiliului Fiscal

Consiliul Fiscal exprimă în opinia publicată rezerve față de:

  • nivelul propus în cazul veniturilor din TVA și accize. „Revizuirile descendente operate apar drept insuficiente” și este „probabilă eventualitatea în care veniturile realizate ar fi cu circa 2 miliarde de lei mai mici decât estimările actualizate”.
  • nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistență socială și cele cu achizițiile de bunuri și servicii.
  • menținerea deciziei de achitare a pensiilor înainte de 15 ale lunii, care ar reclama alocări suplimentare de circa 1,3 miliarde lei.

Execuția bugetară la finele primului semestru „indică drept probabile cheltuieli suplimentare de circa 0,9 miliarde lei în raport cu alocarea – un control strict al cheltuielilor cu achizițiile de bunuri și servicii (neobservabil până în acest moment) ar putea însă asigura înscrierea în anvelopa de cheltuieli propusă”.

Cele de mai sus „evidențiază riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit asumate și implicit a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, în absența adoptării unor măsuri compensatorii”.

În plus se adaugă:

  • probabilitatea extrem de ridicată ca nivelul PIB nominal să se situeze pe un palier semnificativ inferior celui avansat de CNSP, dat fiind nivelul creșterii economice din primul trimestru al anului și dinamica recentă a principalilor indicatori macroeconomici.
  • materializarea acestei eventualități ar contribui suplimentar la înregistrarea unui nivel mai ridicat al deficitului exprimat ca procent în PIB.
  • primejdia „nedezirabilă de nerealizare a absorbției programate a fondurilor structurale și de coeziune, prin intermediul reducerii cheltuielilor de cofinanțare pe care le-ar prilejui”, în scopul reducerii cheltuielilor cu circa 2 miliarde lei și a diminuării deficitului bugetar.

Realizarea în proporție de 75% a programului de fonduri structurale și de coeziune presupune constant raportul cheltuielilor de cofinanțare relativ la veniturile de la UE,

„Consiliul Fiscal identifică așadar riscuri semnificative pe termen scurt la adresa evitării intrării în procedura de deficit excesiv, care se adaugă tendinței deja existente de vulnerabilizare a poziției finanțelor publice, în condițiile înregistrării unei deviații persistente și de amploare de la obiectivul pe termen mediu”.

Subminarea rezistenței la șocuri

„Un element suplimentar care subminează rezistența la șocuri adverse a finanțelor publice ale României este reprezentat de tendința de modificare a structurii cheltuielilor bugetului general consolidat în favoarea cheltuielilor rigide (în special cheltuieli de personal și de asistență socială)”, mai spune Consiliul Fiscal.

Creșterea raportului cheltuieli rigide – cheltuieli totale (exclusiv intrări de fonduri UE) și a celui cheltuieli rigide – venituri fiscale și din contribuții sociale „complică semnificativ ajustarea în eventualitatea manifestării unor șocuri adverse”.

Astfel, riscul creșterii fiscalității într-un scenariu advers devine major.

Ponderea în PIB și în total cheltuieli bugetare (nete de fondurile UE) a cheltuielilor de personal în sectorul public poate să atingă maxime istorice în 2018, depășind chiar și nivelul pre-criză.

Această evoluție este „de natură să evidențieze vulnerabilitatea deja menționată a poziției finanțelor publice în eventualitatea materializării unui șoc macroeconomic advers”.

„Reducerea masivă a cheltuielilor de investiții din ultimii ani pentru a acomoda presiunile de
amploare localizate la nivelul cheltuielilor rigide (de natura salariilor și pensiilor) este cu atât mai puțin oportună într-o economie în care insuficiența infrastructurii este identificată în mod sistematic drept element de blocaj la adresa creșterii economice pe termen lung”.

Abateri de la Legea Responsabilității Fiscal – Bugetare

  • Depășirea pragului deficitului bugetar nu ar încalca doar Tratatul UE, ci ar însemna și „neconformarea și cu regula statuată de art. 12 lit. a) al LFRB, potrivit căruia „soldul bugetului general consolidat și cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăși plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiți de aceasta”.
  • Majorarea în termeni nominali a deficitului bugetar și a deficitului bugetar primar implică neconformarea cu regula ce prevede faptul că soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat nu vor putea depăși plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal bugetară, aprobată de către Parlament”. Plafoanele nominale aferente deficitului bugetar și deficitului bugetar ar fi depășite ex-ante cu 1,1 miliarde de lei.

Descărcaţi de AICI Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2018

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

România are miercuri, 21 august, cea mai scumpă energie electrică din regiune. Importurile au crescut la peste 1100 MW

Adrian N Ionescu

Piaţa de electricitate din România înregistrează el mai mare preţ spot din regiune, cu livrare miercuri de 63,82 euro pe MWh, sau de 301 lei… Mai mult

Stiri

Victor Negrescu: Președintele PES participă la Congresul PSD

Vladimir Ionescu

Coordonatorul PES activists România, Victor Negrescu (foto), a declarat miercuri pentru Mediafax că președintele PES, Sergei Stanishev, a fost invitat și a confirmat participarea la… Mai mult

Stiri

Document / Guvernul, dat în judecată de elevi pentru plafonarea decontării transportului școlar

Mariana Bechir

Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), unul dintre cele mai active ONG-uri de profil, a depus miercuri, la Curtea de Apel Constanţa, o cerere de chemare… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă: România e interesată de portofoliile transporturi, energie sau mediu din noua Comisie Europeană

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că i-a transmis președintelui ales al CE, Ursula von der Leyen, că România este interesată de portofoliile transporturi, energie și… Mai mult

Stiri

Sorina Pintea anunță din nou că va verifica ce s-a întâmplat cu banii pentru investiții primiți de spitale

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății a anunțat miercuri că demarează procesul identificării spitalelor ce au beneficiat de fonduri publice pentru investiții, dar nu le-au folosit și riscă acum… Mai mult

Stiri

Agentul guvernamental al României, care pledase la CEDO în favoarea lui Liviu Dragnea, eliberat din funcție

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă l-a eliberat din funcție pe Viorel Mocanu (foto), agentul guvernamental al României la CEDO care a pledat la Strasbourg în favoarea lui… Mai mult

Stiri

Liviu Vasilescu, fost șef al Direcției de Operațiuni Speciale, este noul inspector general al Poliției Române

Vladimir Ionescu

Noul inspector general al Poliției Române este Liviu Vasilescu (foto, centru), cel care a fost schimbat anul trecut din funcția de șef al Direcţiei de… Mai mult