Polonia şi Cehia au iniţiat programe de repatriere a etnicilor lor din Ucraina. România nu are solicitări de repatriere, dar este pregătită pentru refugiaţi

Mai multe ţări europene au iniţiat sau urmează să iniţieze programe de repatriere a etnicilor lor care trăiesc în Ucraina, informează Radio Europa Liberă. Cehia şi Polonia au făcut-o deja, în timp ce Germania şi Ungaria ar pregăti astfel de programe.

Guvernul de la Praga a alocat un buget pentru şase luni  programului de repatriere, bani necesari pentru a le oferi cazare, până la integrarea în societate, făcută cu ajutorul bisericii.

Etnicii cehi din Ucraina, deocamdată doar 140 de persoane au solicitat repatrierea, vor putea face cursuri de limbă, vor fi ajutaţi să îşi găsească un loc de muncă, iar copiii acestora vor fi ajutaţi spă meargă la şcoală, detaliază planul ministrul ceh de Interne.

Polonia derulează şi ea un astfel de program, iar 178 de ucraineni de origine poloneză au fost evacuaţi în februarie din regiunea Donbass. La cel ca şi în Cehia, repatriaţii sunt găzduiţi în centre din întreaga ţară, copii lor merg la grădiniţă sau la şcoală şi cu toţii au posibilitatea de a învăţa limba poloneză.

România, pregătită pentru refugiaţi, dar nu are solicitări

România nu a demarat niciun program de repatriere, au declarat pentru cursdeguvernare.ro surse diplomatice. Românii din Ucraina nu au făcut nicio solicitare în acest sens, prin urmare nu este deocamdată nevoie să se pună o astfel de problemă. Mai mult, la frontierele României cu Ucraina nu se înregistrează niciun aflux de români sau chiar de cetăţeni de alte etnii.

Odată cu apariţia unor zvonuri şi informaţii alarmiste în presă că românii ar fi discriminaţi la recrutarea în armată, oficialii români au analizat situaţia, au discutat cu reprezentanţii minorităţii române din Ucraina, dar şi cu autorităţile ucrainene pentru a vedea ca re este situaţia.

Faptul că nu s-a înregistrat niciun aflux la frontiere şi nici nu au existat  semnale din partea românilor care trăiesc în ţara vecină că ar vrea să se refugieze în România, autorităţile de la Bucureşti au ajuns la concluzia că recrutarea nu este privită de etnicii români ca o măsură discriminatorie, la adresa lor.

De altfel, şi pe cale oficială, ministrul de externe Bogdan Aurescu a cerut autorităţilor ucrainene, atât ambasadorului Teofil Bauer, cât şi omologului de la Kiev venit în vizită la Bucureşti că România se aşteaptă ca „aplicarea prevederilor legale în materie de mobilizare parţială în Ucraina să nu aibă un caracter selectiv şi să se realizeze conform cadrului normativ în materie, în mod imparţial, transparent şi predictibil, cu evitarea oricăror abordări discriminatorii ce ar putea viza inclusiv considerente de ordin etnic”.

Pregătiţi să primim 3500 de refugiaţi din Ucraina

Aşa cum anunţa anul trecut preşedintele Traian Băsescu, România s-a pregătit să primească valuri de refugiaţi din Ucraina. Într-o primă fază este pregătită să facă faţă unui număr de 3500 de oameni, ceea ce nu a fost cazul în cele 12 luni scurse de la fuga lui Viktor Ianukovici de la putere.

Unul dintre centrele în care ar putea fi găzduiţi este cel de la Rădăuţi, care are o capacitate de 100 de locuri, dar niciodată în acest interval nu a fost ocupat total.