vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 iunie, 2022

Ani la rând, Germania a fost liderul de necontestat al unui bloc în interiorul blocului comunitar – țările din Europa Centrală și de Est priveau spre Berlin pentru sprijin, îndrumări și, uneori, chiar instrucțiuni explicite. Adesea când UE avea nemulțumiri față de anumite state, Germania era cea care „punea la punct” Polonia, Ungaria sau alte state care nu susțineau directiva de la centru.

Însă recentele evoluții au erodat autoritatea și influența Germaniei în Europa Centrală și de Est și, crucial, la masa liderilor de la Consiliul European, scrie Politico. Este vorba despre retragerea cancelarului Angela Merkel, formarea unei coaliții de guvernare mai complicată și o mulțime de pași greșiți și mesaje inconsecvente în ce privește relația cu Rusia și războiul din Ucraina.

Rezultatul a fost o scădere semnificativă a influenței Berlinului și o creștere a disponibilității altor state de a acționa pe cont propriu și, în unele cazuri, de a contesta deschis alianța franco-germană care a stat multă vreme în centrul puterii și procesului decizional al UE, susțin numeroși diplomați și oficiali europeni contactați de publicația citată.


„Nu avem nevoie de protecția Germaniei. Istoria a dovedit că se află de partea greșită a istoriei”, a declarat un diplomat din Estul Europei, referindu-se la politica tradițională a Germaniei de a trata Rusia cu cordialitate. „Polonia a arătat că este un lider puternic în ce privește relația cu Rusia, primind refugiați ucraineni și renunțând la gaz. Țările baltice au o conducere inteligentă. Bulgaria are un nou guvern mai credibil. România este stabilă”, a mai precizat el.

Prăbușirea autorității germane a fost extrem de vizibilă în această săptămână, când șefi de stat și de guvern ai UE s-au străduit cu mari dificultăți să-l convingă pe premierul ungar să accepte un embargo asupra petrolului rusesc.

În trecut, când Orban se opunea propunerilor UE, Angela Merkel era chemată să-l „pună la punct”. Cât de mult a ajutat relația pe care o avea fostul cancelar cu Orban și cu alți lideri „nărăvași” ai UE și dacă ea a fost în interesul UE este cât se poate de discutabil, dar de necontestat este influența pe care o avea Germania în Uniunea Europeană, anterior.

De data aceasta, Germania a fost acuzată că a încercat să obțină un avantaj dintr-o propunere de scutire de la embargo. Berlinul a negat în mod repetat orice implicare în propunerea scutirii și, în cele din urmă, s-a angajat să pună capăt tuturor achizițiilor de petrol rusesc până la sfârșitul acestui an.


Dar faptul că alte țări membre UE, inclusiv unele din Est, au fost atât de suspicioase subliniază deteriorarea credibilității Berlinului.

În locul Germaniei și Comisiei condusă de Ursula von der Leyen, fostă ministră a apărării în guvernul german, o discipolă a Angelei Merkel, sarcina găsirii unui compromis a căzut pe umerii președintelui Consiliului European și al Franței, care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Olaf Scholz, succesorul lui Merkel, nu a avut niciun rol important.

„Scholz este o problemă reală. El vine cu o politică mercantilă în loc să adopte o poziție de compromis, așa cum făcea Merkel. Ca să fiu sincer, Scholz este de nivelul unui lider de țară mijlocie”, a comentat un alt diplomat european.

Scholz, fost primar al orașului Hamburg și fost ministru de finanțe, are misiunea foarte dificilă de a se ridica la așteptările unui cancelar și ale unui lider european de mare anvergură.

Prăbușirea influenței germane începuse din ultimii ani ai guvernului Merkel și a devenit extrem de vizibilă în iunie 2021, când liderii francez și german au propus un summit UE cu Putin. Au fost refuzați cu fermitate dură de liderii Poloniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

Macron și Merkel păreau, atunci, hotărâți să țină pasul cu președintele Joe Biden, care avusese propriul său summit cu liderul rus, la Geneva.

Țările est-europene au avertizat, atunci, că abordarea soft pe care Europa și America o au față de Rusia ar putea să submineze eforturile de a crea un nou echilibru geopolitic.

Invadarea Ucrainei din februarie 2022 a confirmat temerile est-europenilor dar și faptul că Germania a făcut o greșeală de proporții istorice prin faptul că a ales să-și promoveze propriile interese economice, în loc să suprime și să izoleze un dictator agresiv și dispus să meargă până la război, mai scriu jurnaliștii străini.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: