fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Aprilie 2020 – Inflația anuală a coborât la 2,68%. Ieftinirea combustibililor a înjumătățit avansul general al prețurilor

Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu… Mai mult

13.05.2020

Chestiunea

”Cum (re)învățăm România să se hrănească”

Dacă tot trăim pe datorie și din împrumuturi grele și scumpe, măcar să ne cumpărăm produsele made în Romania. Abia asta ar însemna o creștere… Mai mult

12.05.2020

La obiect

Martie 2020: Salarii majorate, inflația stabilă, dar avansul puterii de cumpărare a coborât la cel mai mic nivel din ultimii doi ani

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna martie 2020 a fost de 5.386 lei, cu 143 de lei sau 2,7% mai… Mai mult

12.05.2020

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Politicile BCE contestate din nou la Curtea Constituțională germană

de Iulian Soare 17.5.2016

bceCurtea Constituțională din Germania a confirmat marți pentru Reuters că a primit o plângere împotriva politicilor monetare promovate de BCE.

Cotidianul Welt am Sonntag a scris în week-end că o plângere la adresa BCE a fost adersată curții germane, cu referire la faptul că instituția financiară europeană și-a depășit mandatul prin achiziția masivă de obligațiuni guvernamentale și plănuiește să înceapă și achiziția de obligațiuni corporative.

”Plângerea a fost primită și va fi analizată”, a confirmat pentru Reuters purtătorul de cuvând al Curții Constituționale, refuzând să ofere detalii legate de identitatea celor care au formulat plângerea invocând  confidențialitatea demersului.

Politicienii germani pun presiune pe BCE

O serie de politicieni germani au criticat BCE în ultimele săptămâni, afirmând că dobânzile mici afectează economiile și pensiile germanilor.

Acțiunea înaintată la Curtea Constituțională este ultima dintr-o lungă serie de atacuri la adersa BCE provocate de un grup de academicieni și oameni de afaceri din Germania care încearcă să limiteze deciziile băncii centrale europene.

Președintele Bundesbank, Jens Weidmann, membru al Consiliului Guverntorilor BCE, a declarat presei germane că recentele atacuri la adresa instituției ar putea fi rezultatul faptului că o serie de măsuri adoptate de BCE au estompat granița dintre politicile fiscale și cele monetare.

”Vehemența dezbaterilor poate fi o consecință a acțiunilor în urma cărora anumite riscuri legate de răspunderea guvernamentală au fost redistribuite cu ajutorul bilanțurilor băncilor centrale”, a declarat marți Jens Weidmann pentru Die Welt, care a precizat că astfel BCE devine vulnerabilă la atacuri.

Politica dobânzilor joase impuse de instituția condusă de Mario Draghi a făcut și obiectul criticilor ministrului de Finanțe Wolfgang Schaeuble, care a atribuit acesteia o parte din vina  ascensiunii partidului de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Ministrul Schaeuble a afirmat marți că băncile centrale ar trebui să găsească individual soluții pentru creșterea graduală a ratelor dobânzii, care se află acum la un minim istoric.

Președintele Bundesbank a mai avertizat că BCE trebuie să fie în viitor foarte atentă. ”Cred în continuare că achiziția de bonduri guvernamentale din Zona Euro este problematică din cauză că astfel băncile centrale devin cei mai importanți creditori ai statelor lor”, spune Jens Weidmann.

El afirmă că dobânzile mici au fost un obstacol în calea băncilor în realizarea profiturilor, chiar dacă scopul politicii monetare nu este acela de a asigura profituri adecvate pentru bănci, însă a avertizat că aceste profituri mici ar putea genera riscuri de stabilitate financiară care să afecteze inclusiv eficiența politicilor monetare și stabilitatea prețurilor. ”Acesta este motivul pentru care nu putem ignora problema”, spune Weidmann.

Recursul la Curtea Constituțională se poartă la Berlin

În momentele în care au avut îndoieli legate de politicile europene comune, sau în momentul în care trebuiau să justifice în plan intern anumite acțiuni la nivel european care implicau contribuții financiare importante, politicienii din Germania au apelat la judecata Curții Constituționale.

Cele mai importante exemple:

  • În 2013, Curtea Constituțională din Germania a examinat mecanismul de salvare pentru zona euro, dar și planul anticriză al Băncii Central Europene, pe fondul acuzațiilor că programul de achiziții de obligațiuni al BCE este o schemă ilegală pentru a finanța statele din zona euro. instanța de la Karlsruhe nu putea cere BCE să oprească programul de cumpărare de active, însă  putea decide să conteste anumite părți ale programului, cum este caracterul său “nelimitat”.
  • În 2012, Curtea Constituţională germană a analizat obiecţiile aduse noului Mecanism European de Stabilitate (ESM), fondul permanent de ajutorare al UE, parlamentarii germani sperând că vor putea bloca introducerea acestui mecanism. Asociaţia germană a afacerilor de familie a susţinut, de asemenea, că noul fond ameninţă dreptul de proprietate al tuturor cetăţenilor germani, apărat prin constituţie, acordând Bruxelles-ului puterea de a le cheltui banii aşa cum crede de cuviinţă. Decizia curții a fost însă favorabilă Bruxelles.
  • În 2011, Curtea Constituţională de la Karlsruhe a validat participarea Germaniei la ajutorul financiar acordat Greciei  în 2010, instanţa germană cerând însă şi un rol sporit al Parlamentului în luarea unor astfel de angajamente. Judecătorii constituţionali germani au precizat că puterea bugetară trebuie să rămână în mâinile legislativului şi că acesta ar trebui să îşi dea acordul pentru orice măsură de ajutor de mare importanţă asumată de Germania, care are cele mai mari contribuţii la planurile de salvare europene.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.5.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Romgaz: Problemele legii offshore şi pandemia au amânat discuţiile despre preluarea unei participaţii din Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Discuţiile referitoare la preluarea de către Romgaz a unei cote de participare din proiectul Neptun Deep “nu sunt încheiate, vor continua, dar sunt puse în… Mai mult

Stiri

Măsurile adoptate în ședința de Guvern: Fonduri pentru Ministerul Sănătății / Pregătirea proiectelor pentru viitorul exercițiu financiar al UE

Alexandra Pele

Guvernul a adoptat miercuri mai multe acte normative, cele mai importante vizând asigurarea resurselor financiare în contextul pandemiei, precum și pregătirea viitorului exercițiu financiar al… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanţelor: Efect bugetar al măsurilor fiscale de urgenţă de 1,5% din PIB. Harta creditorilor României

Adrian N Ionescu

Efectul măsurilor fiscale luate în perioada stărilor de urgenţă şi de alertă asupra bugetului public pentru buget este de aproape 1,5% din PIB, potrivit declaraţiilor… Mai mult

Stiri

IMM Invest: Fondul de garantare a aprobat peste 1.400 de credite, în valoare de un miliard de lei

Alexandra Pele

În această dimineață erau aprobate 1.441 de credite garantate de stat prin programul IMM Invest în valoare de peste un miliard de lei, a anunțat… Mai mult

Stiri

Generalul Ionel Sorin Bălan, numit la conducerea STS

Vladimir Ionescu

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat miercuri numirea generalului-maior Ionel-Sorin Bălan (foto) în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în… Mai mult

Stiri

410.000 locuri de muncă dispărute din economie în criza Covid: O situație pe sectoare

Mariana Bechir

Numărul contractelor încetate din cauza epidemiei a depășit la sfârșitul săptămânii trecute plafonul de 400.000. Premierul Ludovic Orban declara săptămâna trecută că acestora li se… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind învățământul online e neconstituțională

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea președintelui Klaus Iohannis referitoarela neconstituţionalitatea legii ce prevedea că învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura şi… Mai mult