Politica – pe bani publici: Deputații schimbă regulile finanțării partidelor

Camera Deputaților dezbate miercuri noua lege de finanțare a partidelor, miza fiind introducerea, după model francez, a decontării costurilor de campanie de la bugetul de stat și, se speră teoretic, limitarea fenomenului corupției.

Propunerea de finanțare a partidelor cu bani publici, lansată în urmă cu cinci ani de președintele în funcție la acea dată, Traian Băsescu, are la bază prezumția potrivit căreia odată ce candidații și partidelor își vor putea desfășura campaniile bazându-se pe surse de la bugetul de stat se elimină eternul troc între aceștia și oamenii de afaceri, firme și companii care își oferea sprijinul financiar în schimbul obținerii unor contracte cu statul.

Proiectul a fost definitivat de Comisia de Cod Electoral și face parte din pachetul de reformare a întregului sistem al alegerilor locale și parlamentare.

Dacă eliminarea surselor private de finanțare este considerată, în principiu, o soluție pentru a scădea gardul de dependență a oamenilor politici de anumite grupuri de influență, semnele de întrebare apar atunci când se pune problema concretă a mecanismelor prin care va fi pus în practică acest principiu.

Proiectul intrat în dezbaterea Camerei Deputaților prevede că sursele de finanțare ale unui partid sunt:

• donaţii
• venituri provenite din activităţi proprii
• subvenţii de la bugetul de stat
• împrumuturi de la persoane fizice și juridice

Comisia de Cod electoral a amendat textul inițial, acceptând a sursă de finanțare împrumuturile de la persoane fizice și juridice, această prevedere fiind considerată o posibilă portiță juridică de încălcare a regulilor jocului, în absența unor instrumente eficiente de control din partea Autorității Electorale Permanente.

”Contribuţiile pentru campania electorală care pot fi depuse de către candidaţi sau mandatarul financiar pot proveni numai din donaţii primite de candidaţi de la persoane fizice, din venituri proprii sau din împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii bancare”, se arată în proiect.

Proiectul prevede ”partidele politice pot contracta împrumuturi în bani numai prin acte autentice notariale, sub sancțiunea nulității absolute, însoțite de documente de predare-primire, în contract prevăzându-se  modul și termenul de restituire al acestora. Acordarea de împrumuturi de către partide politice, alianțe politice sau electorale și candidați independenți către persoane fizice sau juridice este interzisă”.

Articolul 5 stabilește plafoanele pentru donații și împrumuturi:

• Donaţiile primite de un partid politic într-un an fiscal nu pot depăşi 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.
• Donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.
• Donaţiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.
• Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic într-un an fiscal nu pot depăşi 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.
• Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.
• Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.
• Valoarea totală a sumelor de bani care fac obiectul împrumuturilor acordate partidelor politice de către persoanele juridice controlate direct sau indirect de o altă persoană ori de un grup de persoane fizice sau juridice nu poate depăşi limitele prevăzute la alin. (1) – (3).

Partidele politice şi organizaţiile teritoriale ale acestora au obligaţia de a-şi organiza contabilitate proprie, iar operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi bancare, în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România şi în numerar potrivit legii. Veniturile realizate din activităţile prevăzute de către partidele care primesc subvenţii de la bugetul de stat sunt scutite de impozite şi taxe.

Donaţiile în bani a căror valoare depăşeşte zece salarii de bază minime brute pe ţară se vor efectua numai prin conturi bancare.

Partidele politice au obligația de a publica în Monitorul Oficial lista persoanelor fizice şi juridice care au făcut în anul fiscal precedent donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară,  lista persoanelor fizice şi juridice care au acordat împrumuturi a căror valoare depășește 100 de salarii de bază minime brute de țară, precum şi suma totală a donaţiilor confidenţiale, respectiv suma totală a împrumuturilor cu o valoare de sub 100 de salarii de bază minime pe țară primite, până la data de 30 aprilie a anului următor.

Potrivit legii, în funcție de numărul de voturi obținute, partidele primesc anual subvenții de la bugetul de stat, iar  suma alocată nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii

Plafoanele pentru finanțarea campaniilor electorale:

• 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senatori
• 1 salariu de bază minim brut pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al comunei;
• 3 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al oraşului;
• 5 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului;
• 30 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului reşedinţă de judeţ;
• 50 salarii de bază minime   brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul de sector al municipiului Bucureşti
• 500 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la Consiliul General al municipiului Bucureşti;
• 100 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul judeţean;
• 5 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al comunei;
• 7 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al oraşului;
• 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului;
• 50 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ;
• 150  salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar de sector al municipiului Bucureşti;
• 100 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului Bucureşti;
• 750 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de parlamentar european;
• 20.000 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru candidatul la funcţia de Preşedinte al României.

În cadrul Autorității Electorale Permanente  va fi înființat un departament special de monitorizare și verificare. Autoritatea va ține în continuare un Registru Fiscal al partidelor și va trebui să verifice toate documentele depuse de mandatarul financiar al formațiunii, astfel încât să dispună, în termen de 90 de zile de la data alegerilor (indiferent de tipul de scrutin), decontarea sumelor cheltuite de la bugetul de stat. Decontarea cheltuielilor se face pentru partidele care au trecut pragul de 3%.

Sancțiunile pentru încălcarea legii pornesc de la amenzi de 15.000 de lei, cea mai mare fiind cuprinsă între 100.000-200.000 lei.

(Descărcați AICI Raportul Comisiei de Cod Electoral)