luni

20 martie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 februarie, 2023

Anul trecut, PNL și PSD au cheltuit aproximativ 18,3 milione euro pentru imagine în presă și acțiuni de propagandă.

Departamentul de Control al Finanțării Partidelor Politice și a Campaniilor Electorale din cadrul Autorității Electorale Permanente (AEP) a dat publicității un raport privind modul în care partidele au cheltuit subvențiile de la bugetul de stat în anul 2022.

Potrivit acestui document, cele 6 partide care au dreptul de a primi subvenții de la bugetul de stat au beneficiat în 2022 de 256 milioane de lei (aprox. 51,2 milioane euro) subvenții.

(Citește și: ”România, pe locul 2 după Germania: la cheltuiala cu propaganda politică plătită pe Google”)


Statistica AEP arată că fiecare dintre aceste 6 partide are propria ”rețetă” de a cheltui subvenția.

PSD, investitor în bunuri mobile și imobile

PSD a primit anul trecut 98 de milioane de lei de la bugetul de stat, din care a cheltuit 93 de milioane. 53 de milioane de lei (58,5%) au mers la presă și propagandă.

A doua cea mai mare categorie de chaltuieli a PSD (19,1%) o reprezintă investițiile în bunuri mobile și imobile. Doar 7,1% sunt cheltuieli de personal, următoarea categorie de cheltuieli reprezentând-o cheltuielile cu consultanta politică: 5,2%.

PNL: totul pentru imagine

PNL a primit anul trecut 83 de milioane de lei, din care a cheltuit 55 de milioane. Majoritatea covârșitoare a cheltuielilor – 38,5 milioane de lei sau 70,7% – o reprezintă capitolul ”cheltuieli pentru presă și propagandă”.


A doua prioritate a PNL a fost să cheltuie bani pe sondaje de opinie în plan național și local, dar aceastei categori de cheltuieli i-au fost rezervate doar 7,4% dintre fondurile primite de la buget.

Alte 6,3% dintre fonduri s-au cheltuit pe organizarea de activități cu caracter politic.

Prioritate USR: cheltuieli de personal

USR a primit subvenții de 45 de milioane de lei, din care a cheltuit puțin peste jumătate: 28 de milioane de lei. Din banii cheltuiți de USR, cea mai mare parte – 29,2% – o reprezintă cheltuielile de personal.

Cheltuielile pentru presă și propagandă sunt de 5 milioane lei, adică 18,6%.

25,7% dintre fondurile cheltuite sunt din categoria ”alte cheltuieli”.

Extremismul se vinde singur, nu are nevoie să plătească presa

AUR a primit în 2022 suma de 19,9 milioane de lei subvenții. Partidul nu a decontat nimic din subvenție, cu excepția cheltuielilor cu comisioanele bancare.

Este posibil ca AUR, care se află în a doua jumătate a clasamentului fondurilor încasate de la buget, să păstreze bani pentru campaniile electorale din 2024.

PMP, singurul care a cheltuit mai mult decât a încasat

Partidul Mișcarea Populară a încasat subvenții anul trecut de 5,1 milioane lei, dar potrivit datelor AEP a cheltuit mai mult decât a încasat: 5,6 milioane lei.

Principalele categorii de cheltuieli au fost, aproape la egalitate, banii plătiți pentru presă și acțiuni de propagandă (27,62%) și genericele ”alte cheltuieli” (27,61%).

A treia cea mai mare categorie de cheltuieli (17,8%) o reprezintă tot investiția în imagine: cheltuieli cu producția și difuzarea de spoturi publicitare.

Pro România, aproape jumătate din bani merg la plata angajaților partidului

Al șaselea beneficiar de subvenție – și cea mai mică încasată anul trecut – este formațiunea lui Victor Ponta, ProRomânia. Partidul a primit anul trecut 3,7 milioane lei din care a cheltuit doar 1,5 milioane.

Structura cheltuielilor este însă unică, banii veniți de la bugetul de stat asigurând de fapt, în majoritate, venituri pentru angajați și ”clientelă de partd”. Structura cheltuielilor: 44,9% cheluieli de personal, 23,7% onorarii avocați, experți executori, 5,83% alte cheltuieli, 3,6% cheltuieli cu consultanță juridică.

ProRomânia, aratp datele AEP, mai cheltuie 16,3% cu chirii și utilități la sedii și 5,5% pentru taxe de timbru.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lista crizelor la care Europa trebuie să răspundă în următorul deceniu nu se rezumă la efectele pandemiei și la război – ea e mult mai lungă și cuprinde

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: