Consiliul Național al PNL a adoptat, sâmbătă, programul de guvernare al partidului, document care prevede introducerea a două cote diferențiate de TVA pentru alimente, medicamente, energie electrică, gaze naturale, cărți, pe de-o parte, și pentru servicii turistice, transport în comun și alte produse, pe de altă parte, dar și revizuirea sistemului de impozite şi taxe introduse în afara Codului Fiscal (aşa – numitele taxe parafiscale) şi diminuarea numărului acestora cu cel puţin 50% în decurs de 3 ani.
În documentul menționat se arată că, pentru a atinge un deficit structural de 1% din PIB (așa cum prevede strategia fiscală adoptată de statele membre UE) se impun reforme structurale, care să vizeze în special companiile de stat, îmbunătățirea colectării taxelor, programul făcând trimitere la parteneriate cu sistemul bancar și la promovarea plății electronice a acestora.
Principalele măsuri fiscale din programul de guvernare:
- Promovarea unei politici fiscale anticiclice care să ofere sustenabilitate procesului de creștere economică;
- Întărirea controlului și sporirea responsabilităților unităților aflate în afara administrației centrale (autorități locale, instituții autofinanțate și companii de stat), inclusiv pentru prevenirea acumulării de arierate de către stat;
- Accelerarea reformei administrației fiscale care să aibă ca scop creșterea colectării taxelor și impozitelor.
- Stimularea consumului intern prin reducerea TVA:
- Readucerea TVA la 19% de la 1 ianuarie 2016;
- Introducerea taxării inverse a TVA pentru carne, unde producătorii și distribuitorii consideră că evaziunea fiscală reprezintă peste 50% din activitate;
- Asigurarea plăţii/ scutirii TVA pentru echipamentele donate forţelor armate de către aliaţii NATO;
- Introducerea a două cote diferențiate de TVA, respectiv: pentru alimente, medicamente, energie electrică, gaze naturale, cărți; pentru servicii turistice, transport în comun și alte produse, a căror oportunitate va fi determinată prin consultarea cu mediul de afaceri, partenerii sociali și societatea civilă. Nivelul acestora se va determina în funcție de evoluțiile economice după evaluarea efectelor aplicării măsurilor anterioare.
- Plafonarea contribuțiilor sociale la 3 salarii medii brute pe economie pentru profesiile liberale în șase luni de la preluarea guvernării;
- Introducerea unui nou sistem fiscal începând cu anul 2017
- Generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe și impozite (impozit pe profit, impozit pe venit, impozit pe dividende, TVA şi toate taxele pe muncă);
- Revizuirea sistemului de impozite și taxe introduse în afara Codului Fiscal (așa -numitele taxe parafiscale) și diminuarea numărului acestora cu cel puțin 50% în decurs de 3 ani;
- Dezvoltarea legislației privind holdingul, ca o formă legală de utilizare mai eficientă a fluxurilor financiare interne ale societăților comerciale, aspect care poate avea și efect privind implicarea mai accentuată a sistemului bancar în creditarea economiei românești;
- Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani.
- Eliminarea taxei pe construcțiile speciale („Taxa pe stâlp“) și a supraaccizei la carburanţi;
- Elaborarea unui nou sistem de redevențe percepute de stat pentru exploatarea resurselor naturale. Reașezarea redevențelor în cadrul unui sistem flexibil care să permită exploatarea rentabilă a depozitelor mature de hidrocarburi și încurajarea explorării pentru descoperirea de noi rezerve simultan cu creșterea veniturilor statului din redevențe.
- Politică salarială prudentă în sectorul bugetar, care să țină seama de constrângerile macroeconomice și bugetare;
- Stimularea economisirii private prin stimularea dezvoltării mai rapide a sistemului de pensii facultative administrate privat;
- Programul de guvernare mai prevede alocarea 6% din PIB pentru educație și sănătate.
Conducerea PNL a mai stabilit depunerea unei moțiuni de cenzură la 5 iunie, însă inițiativa este mai mult un exercițiu de imagine, în condițiile în care liberalii nu au strâns numărul necesar de voturi pentru ca moțiunea să fie adoptată și să ducă la căderea guvernului. Moțiunea va avea ca temă votul prin corespondență, proiectul de lege care să faciliteze votul românilor din Diaspora fiind încă faza discuțiilor la Comisia de Cod Electoral, condusă de liberali.
PNL are 112 deputați și 61 senatori, în total 173 parlamentari, ceea ce înseamnă că ar mai avea nevoie de aproximativ 100 de voturi pentru ca moțiunea să treacă.
UDMR nu a fost consultată înaintea anunţării datei şi temei moţiunii de cenzură, a declarat pentru RFI, deputatul Marton Arpad, viceliderul grupului deputaților UDMR. Chiar și așa, având în vedere că UDMR are doar 25 de parlamentari, sprijinul Uniunii ar fi insuficient pentru debarcarea guvernului.
