Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a fost convocat în ședință, joi, de la ora 16.00, pentru citirea moțiunii USR-PLUS și AUR.
Decizia de convocare, semnată de Ludovic Orban și Anca Dragu, a fost emisă miercuri, fără ca Birourile Permanente reunite să adopte oficial un calendar al moțiunii.
Premierul Florin Cîțu a anunțat miercuri că Guvernul va ataca la CCR decizia de convocare a Parlamentului, considerând că aceasta a fost depusă nelegal, cu semnături false.
„Noi ce am văzut și ce am primit, semnături în fotocopie, este inadmisibil. Curtea Constituțională e singura care poate spune dacă s-a respectat legea. Pot retrage moțiunea și să discutăm cu toții”, a afirmat premierul.
În convocatorul plenului reunit, cei doi președinți ai camerelor parlamentare adresează această problemă de procedură:
Luând în considerare convocarea Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor și Senatului în datele de 3, 4, 6 și 7 septembrie a.c, în vederea stabilirii calendarului dezbaterii moţiunii de cenzură care însă nu s-a putut realiza din cauza
lipsei cvorumului de ședinţă;
Având în vedere:
- Decizia Curţii Constituţionale nr.1525/2010 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, și Parlamentul României alcătuit din Camera Deputaţilor și Senat, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 818 din 07 decembrie 2010 “depunerea moţiunii de cenzură are semnzficaţia declanșărií controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului și mutatis mutandis constituie un act irevocabil în sensul iniţierii acestui control; este o armă pusă îndeobște la îndemâna opoziţieí parlamentare și nu în ultimul rând este o formă de exprimare a opoziţíei faţă de rnăsurile adoptate de Guvern. În consecinţă, împiedicarea prezentării și refuzul de a dezbate o moţiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituţiei, întrucât acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilităţií opoziţiei parlamentare de a cenzura și controla decizíile guvernamentale de angajare a răspunderii. Astfel, în cauza de faţă, Curtea reţine că Parlamentul, prin reprezentantul său, și anume președintele Senatului, nu a respectat termenul de prezentare a moţiunii de cenzură în ședinţa comună a celor două Camere de cel mult 5 zile de la data depunerií acesteia, prevăzut de art. 78 alin.(1) din Regulamentul ședínţeIor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatuluí, ceea ce se constituíe într-o piedică la prezentarea moţiunii de cenzură depusă de opoziţia parlamentară. Maí mult, având în vedere cele arătate mai sus, dezbaterea moţíunii de cenzură trebuia deja demarată, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel încât Curtea constată că Parlamentul, prin reprezentantul său, și anume președintele Senatuluí, refuză supunerea acesteia spre dezbatere în ședinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, contrar prevederilor art. 114 olin. (2) coroborate cu cele ale art. 113 alin. (3) din Constituţie. În acest mod opoziţia parlamentară nu se mai poate exprima şi controlul parlamentar este lipsit de efícienţă. Or, niciun instrument juridic prevăzut de Constituţie nu poate fi lipsit de eficienţă, golirea lui de conţinut determinând caracterul lui iluzoriu şí implicit, încălcarea principiului constituţional al statuluí de drept.”
- Decizia Curţii Constituţionale nr. 609/2020 asupra respingerii cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre guvern și Parlament, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 980 din 23 octombrie 2020:
“Având în vedere că atât Constituţia, cât și normele regulamentare ale Parlamentului instituie obliga tivitatea desfășurării dezbaterilor șí votului într-un interval de 3 (trei) zile de la momentul prezentării moţiunií de cenzură, […]. Se consideră că lipsa unei sancţíuni exprese în conţínutul textului constituţional pentru nerespectarea termenului nu poate conduce la concluzia că dezbaterea și votul moţiunií de cenzură pot avea loc oricând, întrucât, astfel cum a arătat și Curtea Constituţională, aceasta
atrage caracterul íluzoriu al instrumentului juridic în cele din urmă, lipsa de eficienţă, în măsura în care actualitatea acestuia este afectată de trecerea timpului.” “Odată depusă, în sarcina Parlamentului se nasc o serie de obligaţíi legate, ce nu pot fi fragmentate. Astfel, în cel mult 5 zile de la data depunerii, moţiunea de cenzura trebuie prezentata în şedinţa comună a celor două Camere [art.94 alin.(1) teza a doua din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr.4/1992, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.247 din 25 martie
2020], iar după 3 zile de la prezen tare trebuie dezbătută și votată [art.113 alin.(3) din Constituţie şi art.94 alín.(2) din Regulament]. Totodată, data şi locul ședinţeí comune, împreună cu invitatia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte a aceasta să aibă loc [art.94 alín.(3) din Regulament]. - Decizia Curţii Constituţionale nr. 85/2020 asupra admiterii cererilor de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre Președinte1e României și Parlamentul României, formulate de președintele Camerei Deputaţilor și președintele Senatului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 195 din 11 martie 2020 “[…], de vreme ce Parlamentul este suveran în a acorda sau nu votul de învestitură unuí guvern desemnat, este greu de înţeles care este fundamentul juridic al refuzului Parlamentului de a-și exercita o competenţă constituţională expresă, clară și care nu lasă loc pentru interpretări divergente. Abia prin împiedicarea finalízărií unei proceduri de învestire a unui guvern desemnat, procedură parlamentară pe care a început-o, dar pe care nu a dorit să o ducă la bun sfârșit, preferând să se adreseze Curţii Constituţionale cu un fals conflict juridic de natură constituţională, Parlamentul a produs un blocaj instítuţional.”
- Decizia Curţii Constituţionale nr. 209/2012 referitoare la respingerea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1/9.02.2012 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 188/ 22.03. 2012 – Parlamentul nu poate fi reprezentat sau înlocuit de niciunul dintre organele sale interne şi pe care chiar el şi le înfiinţează, din simplul motív că el nu poate delega nimănui – și cu atât mai puţin unui grup de parlamentari – suveranitatea naţională cu care electoratul l-a împuternicit în urma alegerilor parlamentare. […] Pentru ca un control parlamentar să fie autentic, el trebuie să fie deplin, adică Parlamentul ţării trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da conţinut acesteí plenitudini. Deplasarea […] unui centru de decizie constituţional (Parlamentul) la comisii ale acestuia nu este conformă cu menirea celui dintâi, exprimată clar în prevederile art.11O și art58 din Constituţíe [art.111 şi art 61 din Constituţia revizuită].
Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a informat marți guvernul despre depunerea moțiunii de cenzurp USR PLUS – AUR, după ce Birourile Permanente reunite nu au reușit în 4 ședințe consecutive să stabilească un calendar al moțiunii din cauza boicotului PNL, PSD și UDMR. În toate cele 4 reuniuni nu a fost cvorum de ședință.
PNL, prin senatorul Daniel Fenechiu, a încercat să amâne cu 2 săptămâni citirea moțiunii, argumentând că parte dintre semnăturile la moțiune ar fi falsificate. Niciunul dintre semnatarii moțiunii nu a reclamat acest lucru.
Moțiunea USR PLUS – AUR a fost depusă la Parlament vineri seara.
