fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Just Business

Companiile high tech dețin doar 8% din creditele corporate de la nivel local. Digitalizarea, esențială pentru economia post-criză

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețineau, la nivelul lunii martie 2020, doar 8% din creditarea bancară, în condițiile în care au… Mai mult

30.06.2020

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

de Alexandra Pele , 23.6.2020

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii zece ani, cu sprijinul Fondului de revenire economică propus de Comisia Europeană și dezbătut la ora actuală de liderii europeni. Proiectele s-ar axa pe sănătate publică, infrastructură de transport și energie/reducerea dependenței de carbon.

România ar putea fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai unui astfel de plan, aflându-se pe harta principalelor proiecte de infrastructură propuse de institut.

Proiectele sunt structurate pe doi piloni, statele membre urmând să contribuie cu circa 500 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a banilor – 1.500 de miliarde de euro – ar fi dedicată finanțării unor proiecte ”cu adevărat europene”, care să creeze valoare adăugată pentru toate statele membre.

”Criza indusă de pandemie, survenită în urma crizelor financiare și a datoriilor din zona euro, reprezintă o provocare uriașă. Răspunsul trebuie să țină cont de provocările structurale pe termen lung și, mai ales, de provocările induse de schimbările climatice. Uniunea Europeană ar trebui să se ridice la nivelul acestor provocări printr-un program de reformă ambițios pe termen mediu.

O schiță a unui astfel de program este prezentată, cu titlu ilustrativ, în acest studiu, dar factorii de decizie au la dispoziție multe opțiuni”, notează specialiștii institutului vienez.

(Consultați AICI varianta integrală a propunerii Institutului pentru Studii Economice din Viena )

Trenuri ultra-rapide

Pe zona de infrastructură, Institutul pentru Studii Economice din Viena propune o rețea de trenuri ultra-rapide, cu viteze medii de circulație cuprinse între 250 și 350 de km/h. ”Această infrastructură ar permite înjumătățirea timpilor de călătorie pentru pasagerii de pe ruta Paris-Berlin, spre exemplu, eliminând nevoia transportului aerian intra-european”, notează specialiștii. O consecință a înjumătățirii cu jumătate a transportului aerian intra-comunitar de pasageri ar duce la o scădere a emisiilor de dioxid de carbon generat de acest sector cu 4-5 puncte procentuale, estimează ei.

”În plus, ar fi sporite capacitățile de transport de marfă pe calea ferată, precum și reducerea timpilor prin creșterea vitezei”, mai arată ei.

Specialiștii propun realizarea unei infrastructuri feroviare noi, astfel încât să fie eliminate barierele de viteze generate de diferențele dintre statele membre. Rutele propuse sunt similare celor din rețeaua TEN-T, ceea ce ar permite conectarea capitalelor europene din vest cu cele din est și Balcani.

Pentru România, un astfel de proiect ar înseamna 610 km de cale ferată de viteză, având un cost estimat de 20,2 miliarde de euro, echivalentul a 9,1% din PIB-ul din 2019, reiese din calculele institutului. Ar fi vorba de circa 3,7% din lungimea noii rețele și sub 2% din costurile totale necesare realizării, estimate la circa 1.044,5 miliarde de euro pentru conectarea statelor europene. În situația în care proiectul ar fi extins astfel încât să conecteze și Balcanii, valoarea totală ar putea ajunge la 1.096,1 miliarde de euro, echivalentul a 7,8% din PIB-ul tuturor statelor care ar beneficia.

”(Dimensiunea proiectului, n.r.) arată creșterea substanțială a investițiile care s-ar realiza astfel în special în statele mai puțin dezvoltate”, notează specialiștii.

Drumul european al mătăsii

Un proiect alternativ infrastructurii feroviare de mare viteză propus de specialiștii institutului austriac îl reprezintă așa-numitul ”Drum european al mătăsii”, proiect de care ar beneficia în special statele de la periferia Uniunii, dar și cele din nord, precum și Rusia.

”Este important de menționat că o mare parte a infrastructurii europene mai mari se află într-o stare proastă, chiar și în unele părți bogate ale Europei, cum ar fi Germania. Periferia Europei este subdezvoltată și are dificultăți de a face față, în parte din cauza deficiențelor substanțiale ale infrastructurii. Inițiativele europene în materie de infrastructură sunt insuficiente și fragmente. În acest context, o nouă infrastructură de transport – Drumul European al Mătăsii (o combinație de autostrăzi, infrastructură feroviară de mare viteză, porturi și centre logistice) – ar putea conecta zonele industriale din vest cu cele populate, dar mai puțin dezvoltate, din estul continentului”, propune sursa citată.

Drumul European al Mătăsii s-ar pe o distanță de 11.000 de kilometri care în partea de nord ar conecta Lisabona de Uralsk, la granița ruso-kazahă, iar în sud ar conecta Milano de Volgograd și Baku (via România și Marea Neagră).

Aceste rute se pot realiza folosind pe de o parte infrastructura existentă, care ar trebui extinsă cu una nouă, respectiv Lyon-Moscova în nord și Milano-Constanța în sud. ”Ruta sudică ar lega centrul Europei de zona Mării Negre și a statelor de la Marea Caspică”, notează institutul.

Beneficii: Creștere economică medie de 3,5% din PIB pe an

O autostradă de ultimă generație și o linie feroviară de mare viteză, cu o serie de centre logistice, porturi maritime, porturi fluviale și aeroporturi ar putea stabili noi standarde europene în domeniul mobilității, susțin specialiștii austrieci.

Extensia completă ar costa circa 1.000 de miliarde de euro sau aproximativ 8% din produsul intern brut al țărilor situate de-a lungul celor două rute ale sale (inclusiv Rusia).

Conform unei estimări conservatoare, Drumul Mătăsii Europene ar putea duce la o creștere economică de 3,5% în medie și la o creștere a ocupării de aproximativ 2 milioane pe rutele parcurse, pe o perioadă de 10 ani. ”În circumstanțe favorabile și cu rate ale dobânzii scăzute, se poate aștepta crearea a peste șapte milioane de locuri de muncă la nivel european”, detaliază studiul.

”Țările de-a lungul traseului nordic ar putea să-și crească exporturile în Rusia cu mai mult de 11%. Aceasta ar presupune exporturi suplimentare de peste 12,5 miliarde de euro. Din nou, acestea sunt estimări foarte conservatoare și câștigurile posibile din economiile de timp ar putea fi substanțial mai mari”, notează experții.

Alte propuneri incluse în planul realizat de institutului vienez:

  • O agenție europeană de sănătate care să asigure un flux constant și relevant de informații medicale între statele membre, precum și medicamentele și echipamentele necesare astfel încât o potențială viitoare criză sanitară să poată fi gestionată eficient și rapid – 400 de miliarde de euro.
  • Trecerea către energie provenită 100% din surse regenerabile – într-o primă fază ar fi nevoie de 260 de miliarde de euro.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.6.2020

Un raspuns

  1. TILICA
    24.6.2020, 12:22 pm

    Romania nu mai exista din pacate ca tara ci doar ca adresa postala.

Lăsați un comentariu


Europa

Reuters: Anunțul invitării Bulgariei şi Croaţiei în anticamera zonei euro e iminent – ar putea avea loc în acest weekend

Vladimir Ionescu

Oficialii zonei euro sunt pregătiţi să lase Croaţia şi Bulgaria să intre în ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb, n.r.), o perioadă de tranziţie obligatorie de… Mai mult

Stiri

SUA / Curtea Supremă îl obligă pe Donald Trump să transmită procurorilor declarațiile sale fiscale. O solicitare similară a Camerei Reprezentanților a fost respinsă

Iulian Soare

Curtea Supremă a Statelor Unite a respins joi argumentul avocaților președintelui Donald Trump potrivit acesta este protejat de imunitatea funcției inclusiv în materie fiscală și… Mai mult

Stiri

Inechitate severă în școală: Ministrul Educației a primit ”catalogul” celor 900.000 de elevi absenți de la cursurile on-line

Razvan Diaconu

Un catalog supradimensionat, în care au fost trecuți 900.000 de elevi absenți de la cursurile online pentru că nu au laptopuri sau tablete, a fost… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Programul ”O casă, o familie” (Prima Casă), modificările propuse de Finanțe

Alexandra Pele

Guvernul  propune majorarea de la 66.500 de euro la 95.000 de euro a valorii maxime a creditului acordat prim programul Prima Casă, ce urmează să… Mai mult

Stiri

Raport Oxfam: Coronavirus agravează foametea la nivel mondial. Fenomenul riscă să apară și în Brazilia, India, Africa de Sud,

Razvan Diaconu

Zeci de milioane de oameni ar putea fi împinși în pragul foametei, la nivel global, din cauza pandemiei, pe fondul creșterii șomajului și reducerii ajutoarelor… Mai mult

Stiri

Șapte universități din România admise în rețeaua universităților europene

Vladimir Ionescu

Ministrul Educației a anunțat joi, pe Facebook, că șapte universităţi din România au fost selectate de către Comisia Europeană pentru a face parte din rețelele… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: VIDEO conferința online „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, 15 iulie

Redacţia

Premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode participă la VIDEO CONFERINȚA online organizată de CursDeGuvernare.ro: „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, în… Mai mult