Investițiile de 12,48 miliarde de euro în Sistemul Energetic Național (SEN), promise de Planul de relansare a economiei anunțat de Guvernul României, acoperă circa 12% din totalul acestuia şi acoperă toate domeniile energetice.
Planul conține obiective mai noi, precum electrocentralele pe gaze în parteneriat cu coloșii industriali privați, ca și altele mai vechi, precum un reactor nou la centrala nucleară și prelungirea duratei de operare a Reactorului 1 cu încă 30 de ani, valoarea acestora din urmă nefiind prrcizată.
Cel mai substanțial capitol este cel al investițiilor strategice de 15,69 miliarde de lei ale producătorului de gaze Romgaz (SNG), urmat de cel al investițiilor în sistemul național de transport al gazelor naturale și pentru interconectarea cu sistemul internațional de transport, de circa 9 miliarde de lei, administrat de Transgaz (TGN).
Electrocentrale pentru coloşi industriali
Cea mai nouă provocare energetică din planul guvernamental este parteneriatul pentru construcția de centrale electrice pe gaze dintre producătorul de gaze naturale Romgaz (SNG, cu capital majoritar de stat) și marile companii autohtone producătoare de alminiu (Alro Slatina – ALR), oțel (Liberty Galaţi) şi produse chimice (Chimcomplex Borzeşti – CHOB).
Romgaz (SNG) și Liberty Galați au încheiat în 10 iunie 2020, un memorandum care are în vedere înființarea unei societăți joint-venture, pentru dezvoltarea unei „unități de producere a energiei electrice pe baza de gaze naturale („CCGT”) și a unor unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, folosind atât tehnologii eoliene cât și fotovoltaice”, spune un comunicat Romgaz.
Alro Slatina (ALR) a anunțat încă de anul trecut că vrea să construiască o centrală în cogenerare la filiala sa din Tulcea, care produce alumină, dar are costuri mari cu certificatele verzi și la Slatina. Alro este cel mai mare consumator din România.
Decarbonare şi energie verde
Al treilea cel mai substanţial capitol, dintre cele evaluate, este planul de restructurare și decarbonare al Complexului Energetic Oltenia, în valoare de 7,2 miliarde de lei. Compania asigură circa 20% din consumul de electricitate al ţării şi va intra într-un proces de restructurare, după ce a primut un ajutor de la Trezoreria statului pentru a cumpăra certificacte verzi.
În domeniul energiei verzi parcuri eoliene onshore și offshore (2, fiecare cu o putere de 300MW) în valoare de 4,6 miliarde de lei.
România are un potenţial eolian offshore uriaş, de peste 70.000 de MW din care 22.000 de MW în turbine cu fundaţie fixă, pe fundul mării, respectiv 50.000 de MW în fermele eoliene de tip floating, potrivit estimărilor Ministerului Economiei și Energiei.
Sunt incluse şi investiții în noi capacități de producție hidroelectrică, în bazinele Retezat, Vidraru, Mărișelu, Avrig, Bistra, Livezeni „și altele”, în valoare de 1,6 miliarde de lei .
Mai este inclus și obiectivului creșterii capacității liniilor de transport a energiei electrice și de interconexiune transfrontalieră, prin investiți evaluate la circa 4,6 miliarde de lei.
Planul de relansare nu inserează proiectul celei de a doua hidrocentrale pe Dunăre. Hidroelectrica a inclus proiectul de 14 miliarde de lei de la Măcin, în strategia pe următorii 5 ani cerută de Ministerul Economiei.
Planul conține și scăpări, precum includerea perimetrul offshore Est Rapsodia din Marea Neagră, la care concesionarii Lukoil și Romgaz au renunțat încă din 2016, pentru că nu au găsit suficiente gaze.
