Executivului a transmis Comisiei Europene Programul Naţional de Reformă 2011-2012, adoptat în şedinţa de guvern de vineri, document în care figurează şi angajamentele pe care România şi le asumă după ce a aderat la Pactul Euro Plus, de stabilitate în zona euro, căreia ar vrea să i se alăture în anul 2015.
Unul dintre obiectivele asumate de România este consolidarea stabilităţii financiare, iar pentru aceasta se angajează ca în următoarele 12 luni să nu adopte legislaţie pentru instituirea falimentului personal, pentru persoanele fizice care nu mai pot să-şi achite ratele la creditele contractate.
”Neadoptarea iniţiativelor legislative privind falimentul persoanelor fizice sau de recuperare a creanţelor, care ar putea submina disciplina debitorilor” – este formulată una dintre ”măsurile” la care Guvernul se angajează pentru următoarele 12 luni.
Senatul a adoptat tacit, anul trecut, o lege privind insolvenţa şi falimentul persoanelor fizice, însă iniţiativa legislativă a senatorului PDL Iulian Urban a fost blocată la Camera Deputaţilor.
Reprezentanţii băncilor comerciale, dar şi cei ai Băncii Naţionale s-au exprimat vehement împotriva adoptării unei astfel de legi.
”Sistemul bancar românesc, în totul său, este un motor care a rezistat tuturor încercărilor, are şi combustibil, a fost bine întreţinut, la parametri de funcţionare normală şi ar fi de dorit ca în continuare să funcţioneze la parametri de înaltă perfomanţă, ar trebui să nu-i facem rău”, spunea despre iniţiativa privin falimentul personal preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, în martie, anul trecut.
O lege a falimentului personal asemănătoare funcţionează în Statele Unite.
Ce măsuri mai iau autorităţile în următoarele 12 luni, pentru echilibrul financiar?
- Monitorizarea creditelor în valută şi luarea măsurilor necesare pentru ca preţul acestora să reflecte cu acurateţe şi în mod transparent riscul acordării lor debitorilor expuşi riscului valutar;
- Modificarea legislaţiei în sensul permiterii utilizării resurselor Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) pentru finanţarea (inclusiv prin emiterea de garanţii) a măsurilor de restructurare autorizate de BNR referitoare la transferul de depozite, inclusiv în cadrul operaţiunilor de transfer de active şi asumare de pasive, dacă această măsură ar fi mai puţin costisitoare decât plata despăgubirilor aferente depozitelor garantate;
- Elaborarea de proceduri necesare implementării noilor atribuţii ale băncii centrale şi ale FGDSB în domeniul restructurării instituţiilor de credit, precum şi asigurarea accesului imediat al FGDSB la fondurile guvernamentale, dacă este necesar;
- Reanalizarea prevederilor actelor normative componente ale cadrului legal privind lichidarea instituţiilor de credit în vederea luării măsurilor, dacă este cazul, pentru asigurarea consecvenţei acestora;
- Lărgirea de către BNR a ariei de cuprindere a instrumentelor acceptate ca garanţii în cadrul operaţiunilor de refinanţare prin includerea obligaţiunilor emise în lei de instituţiile financiare internaţionale cotate la Bursa de Valori Bucureşti, precum şi a titlurilor de stat emise în euro în afara ţării.
Boc promite bugetarilor majorarea salariilor din 2012, iar Europei scăderea ponderii fondului de salarii în PIB
Pentru sporirea competitivităţii Guvernul se angajează ca în anul 2012 să scadă cu un punct procentual ponderea fondului de salarii în produsul intern brut comparativ cu anul 2010, concomitent, însă, cu recuperarea integrală a pierderii salariale de 25% suferite de bugetari în anul 2010.
”Scăderea ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar cu un punct procentual în 2012 comparativ cu anul 2010 prin recuperarea graduală până la finele anului 2012 a reducerilor nominale cu 25% efectuate în anul 2010. Ca urmare, evoluţia costului unitar al forţei de muncă va fi sub nivelul evoluţiei productivităţii muncii” – este formulată una dintre măsurile privind competitivitatea.
În aceeaşi tendinţă, Programul Naţional de Reformă 2011-2013 prevede scăderea cu 1 pp a ponderii fondului de salarii bugetare în PIB în anul 2013 comparativ cu 2011.
Pentru anul 2011, sectorul bugetar are prevăzută o anvelopă salarială de 39 de miliarde de lei, reprezentând 7,5% din PIB.
Dacă PIB-ul s-ar păstra la acelaşi nivel în anul 2013, atunci Guvernul ar trebui să scadă fondul de salarii cu 5,2 miliarde de lei, ceea ce ar însemna o scădere procentuală a fondului de salarii cu 13,3% faţă de anul 2011.
În schimb, pentru ca bugetarii să aibă în anul 2013 recuperată integral pierderea aplicată în 2010, ar presupune ca salariile din anul 2011 să li se majoreze cu circa 14%.
Scăderea fondului de salarii, coroborată cu majorarea individuală a salariilor cu 14%, la un PIB constant ar presupune ca personalul din sectorul bugetar să se reducă în 2013 cu circa 27% dintre salariaţi, faţă de 2011. În prezent, în sectorul bugetar sunt circa 1,256 milioane de salariaţi, iar până la finalul acestui an este prevăzută desfiinţarea a încă circa 12.000 de persoane (aproximativ 20.000 de posturi, având în vedere că multe sunt neocupate) din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi din Ministerul Finanţelor Publice, urmând să se ajungă, deci la circa 1,24 milioane de bugetari până la finele anului 2011.
Prin urmare, la un PIB neschimbat, până în anul 2013 ar urma ca din sectorul bugetar să plece peste 300.000 de salariaţi, pentru ca salariile să fie la nivelul de dinainte de tăierile cu 25%.
Numai că Guvernul se bazează pe o creştere economică minimă de 1,5% în 2011 şi de 4% din PIB pe întreg parcursul anului 2012, în termeni reali, care ar urma să mai preia din sarcina scăderii nominale a fondului de salarii şi implicit a disponibilizărilor, însă nu foarte mult.
Cifrele ar depăşi oricum cu mult până şi planurile de concedieri ale preşedintelui Traian Băsescu, cel care la începutul anului 2011 spunea că în sectorul bugetar ar trebui să mai rămână în jur de 900.000 de salariaţi în 2-3 ani.
Alte măsuri pentru competitivitate:
- Prioritizarea investiţiilor publice în vederea atingerii obiectivelor de competitivitate. Se urmăreşte constituirea unui grup de lucru la nivel înalt, sub coordonarea Primului ministru, şi stabilirea unei liste cu proiecte prioritare de investiţii pentru care finanţarea poate fi asigurată în următorii 3 -5 ani;
- Vânzarea pe pieţele financiare a unor pachete importante de acţiuni la companii de stat;
- Întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului cercetării, dezvoltării şi inovării, prin implementarea noului sistem de finanţare instituţională;
- Dezvoltarea cooperării europene în domeniul CDI prin promovarea a două proiecte strategice: Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră şi Extreme Light Infrastructure (ELI). Acest din urmă proiect, privind construcţia unui laser de mare putere în România, ar urma să fie dezvoltat din fonduri structurale, dar şi cu atragere de bani din mediul privat. Numai pentru anul 2011, investiţia necesară la proiectul ELI pe partea din România ar ajunge la 280 de milioane de euro.
- Elaborarea strategiei de învăţare pe tot parcursul vieţii.
