Grecia se pregăteşte pentru plata următoarei tranşe a datoriei către FMI, 450 de milioane, în 9 aprilie. Este asigurarea dată de ministrul de Finanţe, Yanis Varoufakis, şefei FMI Christine Lagarde, pe care a întâlnit-o duminică, potrivit presei internaţionale.
Grecia s-a aflat în intense negocieri cu creditorii săi, în ultimele luni, iar aceştia au decis să nu livreze încă o nouă tranşă de împrumut Atenei, până la prezentarea şi analizarea unui nou pachet de reforme. Acesta a ajuns pe masa instituţiilor financiare în urmă cu o săptămână, însă întârzierea celor 7,2 miliarde de euro au obligat Atena să apeleze la rezerve pentru a face faţă obligaţiilor financiare.
MInistrul de Finanţe grec vrea ca ţara sa să ajungă la un acord cu partenerii din zona euro la reuniunea care va avea loc în 24 aprilie, a afirmat acesta într-un interviu pentru presa greacă, citat de Reuters.
Vizita premierului Tsipras la Moscova
Miercuri, premierul Alexis Tsipras va face o vizită la Moscova. Potrivit unui purtător de cuvânt al Kremlinului, acesta va discuta cu Vladimir Putin un plan de consolidare a legăturilor economice, dar şi regimul de sancţiuni pe care UE îl impune Rusiei.
La o analiză simplă, Alexis Tsipras ar putea să vadă în Rusia opţiunea alternativă pentru finanţare, ar putea fi tentat să renunţe la creditorii străini occidentali, la plata datoriilor către aceştia, să părăsească zona euro şi să ceară ajutorul, pe termen scurt, al Moscovei pentru a evita prăbuşirea sistemului bancar.
În schimb, ar putea să ofere să voteze împotriva prelungirii sancţiunilor impuse Moscovei şi să boicoteze conducta transadriatică, prin care Europa speră să aducă gazul caspic. Cel mai lung segment al gazoductului este în Grecia şi are 500 de kilometri.
Opiniile se împart între cei care susţin că lucrurile nu sunt atât de simple şi nu văd deloc probabil un astfel de scenariu şi cei care îl consideră pe premierul Tsipras “idiotul de serviciu” al Moscovei.
Argumentele privind faptul că planul B de salvare al Greciei nu poate fi Rusia sunt multiple.
Moscova nu este capabilă să fie o alternativă viabilă pentru salvarea economică şi financiară a Greciei din simplul motiv că nici economia sa nu este într-o stare foarte bună. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale citat de Financial Times, PIB-ul se va contracta anul acesta cu 3,8%, din cauza scăderii preţurilor la hidrocarburi.
Chiar dacă, iniţial, sancţiunile occidentale nu au părut să afecteze în mare măsură economia, ele au reuşit să sperie investitorii şi să reducă perspectivele de creştere economică. Iar coroborate cu scăderea preţului petrolului ele au efect.
Rusia dispune de rezerve, însă ele se diminuează considerabil şi devine vulnerabilă atât la sancţiuni, cât şi la orice alt şoc. Prin urmare, grecii s-ar baza pe o ţară preocupată mai degrabă de propria redresare a economiei.
Nu este de neglijat faptul că, în ciuda necesităţii de a avea cai troieni în UE, Rusia este conştientă de câ’i bani occidentali au fost pompaţi în Grecia şi nu ar putea fi în poziţia de a-şi asuma pierderi similare.
Pe de altă parte, în ce măsură ar fi dispusă Atena să schimbe un creditor – multiplu, occidental şi relativ civilizat – cu un altul, Rusia, care nu se poartă, în general, cu mănuşi.
Apropierea Greciei de Rusia nu pare să aducă decât probleme Atenei:
- Grecia beneficiază de fonduri europene, aşa că un veto privind prelungirea sancţiunilor ar putea fi, până la urmă, improbabil
- Imaginea Greciei ar avea şi mai mult de suferit din cauza apropierii de Moscova, dar acest lucru pare – în ultima vreme – lucrurl care îi interesează din ce în ce mai puţin pe unii lideri europeni, fie că se află la Budapesta, Praga sau Atena
