PISA 2012: România ocupă locul 45 din 65 de state, cu scoruri mai bune decât la testul precedent, la toate categoriile

România se plasează pe locul 45 în clasamentul PISA 2012 (raportul a fost dat publicității marți și în test sunt cuprinse 65 de state), cu 445 de puncte la matematică, 438 la lectură și 439 de puncte la științe, punctaje în creștere la toate categoriile, comparativ cu cercetarea precedentă.

Studiul PISA este efectuat o dată la trei ani, începând cu anul 2000. La ediția 2012 a studiului PISA au participat toate cele 34 de țări membre OCDE și 31 de țări partenere, reprezentând peste 80 % din economia mondială.

La teste au luat parte aproximativ 510.000 de elevi cu vârste cuprinse între 15 ani și 3 luni și 16 ani și 2 luni. Elevii au fost testați la matematică, lectură și științe, cu accent pe matematică. De aceea, ordinea este dată de punctajul obținut la matematică.

Datele concrete rezultate în urma studiilor PISA le permit factorilor de decizie politică și cadrelor didactice să identifice caracteristicile sistemelor educaționale de înaltă performanță și să-și adapteze politicile în consecință.

Concluzii

Spre deosebire de anii precedenți, statele din nordul Europei au căzut în clasamentul PISA, primele șapte locuri fiind ocupate doar de state asiatice.

Comparativ cu raportul anterior, 32 de state, printre care și România, și-au îmbunătățit rezultatele, 22 stagnează, iar 10 țări au scoruri mai slabe.

La matematică, fetele sunt mai bune decât băieții în doar cinci țări.

Analiza Comisiei Europene pe rezultate din UE

UE în ansamblu are restanțe grave în ceea ce privește matematica, însă rezultatele sunt mai încurajatoare la științe și lectură, materii la care Europa se află pe drumul cel bun în sensul atingerii obiectivului din strategia Europa 2020 referitor la reducerea procentajului elevilor cu rezultate slabe1 la mai puțin de 15 %.

Raportul arată că zece state membre (Bulgaria, Cehia, Germania, Danemarca, Estonia, Irlanda, Croația, Letonia, Austria, Polonia și România) au înregistrat din 2009 încoace progrese semnificative în diminuarea procentajului elevilor cu nivel scăzut al competențelor în toate cele trei domenii care fac obiectul analizei.

Cinci state membre (Grecia, Ungaria, Slovacia, Finlanfa, Suedia) au înregistrat însă o creștere a numărului de tineri cu rezultate slabe.

Lectură

Procentajul elevilor cu rezultate slabe la lectură a scăzut de la 23,1 % în 2006 și 19,7 % în 2009 la 17,8 % în 2012.

Dacă această tendință continuă, nivelul de referință de 15 % ar putea fi atins până în 2020.

Până în prezent, numai șapte țări din UE au realizat acest obiectiv (Estonia, Irlanda, polonia, Finlanda, Olanda, Germania și Danemarca).

S-au înregistrat progrese notabile în Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Croația, letonia, Lituania, Austria, ponia și România.

Matematică

Din 2009, nu s-au înregistrat progrese în sensul diminuării procentajului elevilor cu rezultate slabe la nivelul UE.

Totuși, patru state membre (Estonia, Finlanda, Polonia, Olanda) se numără printre țările cu cele mai bune rezultate din lume, având procentaje ale elevilor cu rezultate slabe situate sub nivelul de referință de 15 % stabilit de UE. Niciun alt stat membru nu a atins încă acest nivel.

Progrese semnificative (peste 2 puncte procentuale) s-au înregistrat în Bulgaria, Estonia, Irlanda, Croația, Letonia, Polonia și România.

Științe

Ameliorare constantă a competențelor în întreaga Uniune.

Procentajul elevilor din UE cu rezultate slabe a scăzut de la 20,3 % în 2006 și 17,8 % în 2009 la 16,6 % în 2012.

Zece state membre se situează sub nivelul de referință de 15 %: Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Letonia, Olanda, polonia, Slovenia, Finlanda, Marea Britanie.

S-au înregistrat progrese constante în Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Croația, Letonia, Lituania, Austria, Polonia și România.

Influențe socio – economice

Analiza evidențiază că situația socioe-conomică a elevilor are o influență semnificativă asupra nivelului de performanță

• crește probabilitatea ca elevii care provin din gospodării cu venituri mici să obțină rezultate mai slabe la matematică, științe și lectură.
• avantajează încadrarea într-un sistem de educație și îngrijire a copiilor preșcolari
• influențează în general negativ proveniența dintr-un mediu de migranți
• Procentul elevilor cu rezultate bune la matematică este mult mai mare în rândul adolescenților din medii avanatajate economic, decât în rândul elevilor dezavantajați
• Un milion de elevi, adică 6% din elevii statelor membre OECD, au înregistrat rezultate ce au depășit așteptările, în pofida condițiilor socio-economice dezavantajoase pe care le-au avut, în timp ce procentul este 13%, în statele asiatice
• Elevii care provin din medii dezavantajate nu numai că au, în general, rezultate mai slabe la matematică, dar dovedesc nivel scăzut de implicare, motivare și încredere în sine